VIDEO Retezat, în competiţia noilor minuni ale lumii

VIDEO Retezat, în competiţia noilor minuni ale lumii

Dintre cele 77 de semifinaliste, marţi vor fi alese, prin vot, cele 28 de regiuni ale lumii care vor intra în marea finală. Dintre acestea, tot prin vot, vor fi alese şi anunţate, în 2011, cele şapte noi minuni naturale ale lumii. Demersul aparţine Fundaţiei „New 7 Wonders”, acelaşi organism care a stabilit, în urmă cu doi ani, cele şapte minuni ale lumii contemporane. Fiecare cetăţean îşi poate exprima votul pe site-ul http://www.new7wonders.com/ nature/en/vote_on_nominees.

Lanţul muntos Retezat face parte din Carpaţii Meridionali, grupa muntoasă Retezat-Godeanu şi se înalţă între depresiunile Petroşani şi Haţeg. Este delimitat de Râul Mare şi Jiul de Vest. Relieful predominant este unul glaciar şi adăposteşte peste 80 de lacuri glaciare, printre care se numără Zănoaga (cel mai adânc - 29 metri) şi Bucura (cel mai întins - 8,86 hectare). Partea cea mai importantă a masivului este alcătuită din roci cristaline şi se numeşte Retezatul Mare.

Masivul sudic e alcătuit din mase de calcar şi se numeşte Retezatul Mic. Cele două se unesc în apropierea lacului Bucura, cel mai mare lac glaciar din România. Retezatul e cel mai vechi parc naţional din ţară, declarat prin lege în anul 1935. Are o suprafaţă de 38.047 hectare, dintre care 1.800 au fost declarate zonă strict protejată şi poartă numele de „Gemenele”.

Trasee accesibile pentru oricine

Lacul Bucura se află în căldarea cu acelaşi nume, situată sub vârful Peleaga, la o altitudine de peste 2.000 de metri. Cei care vor să ajungă la el pot alege mai multe rute. Accesul cu maşina se face din şoseaua Haţeg - Caransebeş, la km 61, din satul Cârneşti. De aici treceţi prin Clopotiva - Grebla - Gura Zlata - Gura Ape.

Veţi parcurge aproximativ 35 de kilometri pe drum asfaltat, şosea ce se termină în Drăcşanu, de unde porneşte un drum forestier cu o lungime de 14 kilometri. De aici porniţi pe jos, treceţi pe lângă cascada Fetele Voilesei, urcaţi pe valea Lăpuşnicului Mare până la Gura Bucurii.

Continuaţi pe lângă lacul Lia şi ajungeţi la Bucura. Un alt traseu alpin este Cabana Gura Zlata-lacul Bucura, marcat cu triunghi roşu, iar lungimea traseului este de aproape nouă ore. De la Cabana Gura Zlata (altitudine 775 de metri) continuaţi pe sub vârful Cioaca Porumbelului, platoul Zănoaga, tăul Zănoaga Mare, cota 1.699, Curcea Trăsnitului, Dosu Slăveiului, până la lacul Bucura.

Cu trenul, puteţi ajunge în parc după ce coborâţi în staţia Băieşti. Continuaţi prin Ohaba de sub Piatră, Sălaşu de Sus, Nucşoara, Poiana Cârnic, Cabana Pietrele, Secera Bucurei şi lacul Bucura. Traseul marcat cu un dreptunghi albastru are o lungime de zece ore şi jumătate.

După Sălaşu de Jos drumul se aşterne în şerpuiri largi, iar printre copaci puteţi zări gospodăriile ce se întind până la Sălaşul de Sus. Aici puteţi face un popas pentru a observa un monument de arhitectură veche, vestigii ale unei cetăţi feudale, construită între secolele XIII şi XIV, ce mai poartă încă urmele celor patru bastioane şi cele ale unui pod suspendat.

Tot aici puteţi vedea şi urmele unei biserici vechi şi ruinele unor aşezări romane, în vecinătatea cărora s-au descoperit două tezaure monetare dacice şi romane. Drumul forestier ce porneşte de aici spre Nucşoara este una din porţile de intrare către o parte dintre cele mai importante obiective turistice ale Munţilor Retezat: cabana Pietrele, lacul Pietrele, lacul Bucura, vârful Peleaga şi altele.

De la Nucşoara spre cabana Pietrele veţi porni pe un pod arcuit, ce se întinde deasupra văii. După ce îl traversaţi şi parcurgeţi un drum forestier de aproximativ patru kilometri, în faţă vi se va deschide o privelişte panoramică uluitoare. De aici puteţi vedea culmea Galeşului, vârful Valea Rea, Păpuşa, Peleaga, vârful Pietrele, dar şi lacul Bucura.

Pe râul Lăpuşnicu Mare s-au format mai multe cascade, unde se răcoresc şi se odihnesc alpiniştii istoviţi

La cabana Pietrele pe timpul verii puteţi poposi, capacitatea ei fiind de peste 250 de locuri în căsuţe de camping şi în corturi. De aici nu mai aveţi mult de mers şi ajungeţi pe culmea dintre vârful Bucura şi ­Curmătura Bucurei, pe care. De la Bucura puteţi porni spre Şaua Retezatului, prin Tăul Porţii şi Poarta Bucurii. Drumul este marcat cu o bandă galbenă şi are o lungime ce poate fi parcursă în aproximativ patru ore şi jumătate. De la Şaua Retezatului puteţi continua drumul spre vârful Retezat, prin hăţaşul marcat cu un triunghi albastru.  

Drum spre Băile Herculane

Un alt traseu ce porneşte de la lacul Bucura este cel spre Tăul Zănoaga Mare. Acesta este marcat cu un cerc roşu şi poate fi parcurs în aproximativ patru ore şi jumătate, prin Tăul Porţii, vârful Judele şi vârful Şesele Mari. Un alt traseu frumos pe care îl puteţi parcurge în aproximativ şase ore şi jumătate este Cabana Sarmizegetusa-Cabana Gura Zlata, prin satul Clopotiva, valea Râului Mare, cantonul silvic Casa Verde, cabana Gura Zlata.

Alegând Sarmizegetusa ca localitate de pornire şi folosind drumul forestier de pe valea Râului Mare, întregul traseu poate fi parcurs cu maşina. Puteţi opta însă şi pentru mijloacele de transport în comun, care circulă până la cabana Gura Zlata, însă numai pe timp de vară şi doar în weekenduri. În această perioadă circulă autobuzele I.T.A., între Haţeg şi Gura Apei. În restul anului, mijloacele de transport în comun parcurg drumul doar până la Clopotiva.

Pe jos, drumul porneşte din gara Sarmizegetusa, unde există un stâlp indicator. Veţi urmări banda roşie aproximativ şase ore şi jumătate, trecând prin Clopotiva, Gureni, pe lângă Râul Mare şi Bălanu. Astfel veţi ajunge la cantonul silvic Casa Verde, iar de aici veţi continua prin dreapta văii, printr-o zonă împădurită şi destul de abruptă. În capătul acesteia se află cabana Gura Zlata.

Cei care doresc să viziteze Băile Herculane o pot face pornind din oraşul Uricani, urmând banda roşie, pe un traseu ce durează 48 de ore pe jos. Cele mai importante puncte de pe acest drum sunt şaua Tulisa, dealul Făgeţel, vârfurile Pilugu Mic, Pilugu Mare, Lazăru, Gruniu şi Custura, şaua Plaiului Mic, vârful Drăgşanu, Piatra Iorgovanului şi culmea Godeanu. 
 
Sfaturi pentru montaniarzi

În cazul în care întâmpinaţi probleme, apelaţi imediat Salvamontul, la numărul 0-SALVAMONT adică 0725.826.668. La anunţarea accidentului se precizează datele de identificare a victimei, locul accidentului, diagnosticul prezumtiv, condiţiile meteo, precum şi identitatea celui care anunţă.

În cazul în care aveţi probleme şi nu beneficiaţi de un telefon mobil, puteţi apela la alte semnale care să atragă atenţia Salvamontului. Pentru a vă anunţa prezenţa, se dau şase semnale acustice pe minut, la zece secunde fiecare, apoi pauză un minut, iar cel de răspuns constă în trei semnale pe minut, apoi pauză un minut.