"Un cutremur ca în '77 ar da România înapoi cu 30 de ani"

Inginerul Eugeniu Iordăchescu, salvatorul bisericilor "vânate" de comunişti, vorbeşte despre diferenţa dintre cosmetizările lui Ceauşescu după '77 şi metodele antiseismice ultramoderne

Inginerul Eugeniu Iordăchescu, salvatorul bisericilor "vânate" de comunişti, vorbeşte despre diferenţa
dintre cosmetizările lui Ceauşescu după '77 şi metodele antiseismice ultramoderne

Peste o sută de blocuri rase de pe harta Bucureştiului. Alte sute sau mii, grav avariate. Între 15.000 şi 20.000 de morţi. Zeci de mii de răniţi. Imaginea colapsului. Apocalipsul de lângă noi. Este măsura unui megadezastru pe cât de posibil, pe atât de iminent: marele cutremur ce va să vină. Inginerii constructori români, care se întâlnesc azi la cea de-a XVII-a conferinţă pe ţară, au soluţia. O soluţie valabilă chiar şi pentru ceasul al 13-lea.

"Adevărul" l-a găsit pe omul care a mutat bisericile din loc. Inginerul Eugeniu Iordăchescu, un fel de patriarh al sistematizărilor. Octogenarul inginer s-a hotărât să vorbească şi să tragă un semnal de alarmă pentru aplicarea unor soluţii tehnice antiseismice de ultim moment.

Marele cutremur, o temă actuală

"Din faţa apei fugi, de la foc fugi, dar de la cutremur nu ai timp să scapi. Nu ai timp. Cutemurul este cel mai devastator fenomen din câte se cunosc. Foarte mulţi consideră acum că, dacă ei au case bune şi condiţii deosebite de locuit, e suficient. Dar pe noi, românii, un viitor seism, asemănător cutremurului din '77, ne dă înapoi cu încă 30 de ani"! Este ceea ce crede inginerul constructor Eugeniu Iordăchescu, omul care a fost implicat direct în evaluarea efectelor cutremurului din 1977. El va participa azi în sala "Auditorium" a Palatului Regal (Muzeul Naţional de Artă al României), la a XVII-a Conferinţă Naţională a Asociaţiei Inginerilor Constructori proiectanţi din Construcţii (AICPS). Tema, una cât se poate de actuală: "Soluţii Moderne de Consolidare a clădirilor". Adică soluţii pentru posibilul mare cutremur.

"Cifrul antiseismic", marca "Iordăchescu"

Inginerul Iordăchescu a rememorat împreună cu noi coşmarul anului 1977 şi efectele ştiute şi neştiute ale marelui cutremur de acum 30 de ani. "Cutremurul a fost în martie. În iunie '77, Ceauşescu a interzis consolidarea clădirilor. După ce s-a interzis consolidarea, s-a trecut la acţiunea prin care toate faţadele trebuiau să fie vopsite, cosmetizate, ca şi cum ar fi fost terminate. S-a trecut la această acţiune de cosmetizare, în speranţa că, anual, le vom introduce în programe de consolidare. Aceste programe nu s-a mai derulat", spune bătrânul inginer constructor.

Blocuri cosmetizate, dar neconsolidate

Întrebat câte blocuri sunt în pericol iminent de prăbuşire, inginerul ne răspunde sec: "Peste o sută. Şi, de fapt, sunt cam 110 clădiri în clasa 1 de risc. Asta înseamnă că, la un cutremur de gradul celui care a fost atunci în '77, astea toate se duc". Cerându-i să ne dea exemple, precaut, inginerul Iordăchescu spune: "N-aş vrea să panicăm lumea. Este însă vorba de toate care sunt în programul ministerului. S-au făcut doar vreo opt, zece. Asta este total nesatisfăcător. Iar mie, acum, ca o părere personală, mi se pare că nu ar tebui să intervenim cu consolidări radicale, adică să aducem clădirea la normele actuale. Ci ar trebui să se facă o consolidare mai sumară, dar care să nu producă colapsul. Pentru că şi cutremurul are o periodicitate. Mă refer la cele de intensitate mai mare. Că or fi 30 de ani, că or fi 40 de ani, dar un mare cutremur va veni".

"Noi suntem acum contra cronometru şi nici nu cred că apucăm să facem toată consolidarea aceasta la toate cele 110 clădiri cu grad maxim de risc.

Dacă s-ar începe acum, 100 de blocuri numai pentru Bucureşti este foarte mult, mai ales că forţa de muncă a plecat din ţară, constructorii cei mai buni lucrează afară. Pe de altă parte, în timp ce în lume se folosesc tehnologii de ultimă generalţie, cu <> , <> , betoane cu fibră de carbon, noi suntem rămaşi la tehnologiile anilor '70", mai afirmă inginerul. În afară de metoda consolidărilor metalice, oarecum clasică, folosită cu succes în România, inginerul Iordăchescu ne-a mai dezvăluit alte două metode pe care le au în vedere constructorii români: tehnologia ridicării clădirilor pe amortizori şi metoda cămăşuirii stâlpilor cu fibră de carbon. Concluzia: "Nu există un paspartu care să fie valabil în toate împrejurările. Proiectantul trebuie să-şi găsească soluţia cea mai sigură. Dar şi legislaţia trebuie să fie acoperitoare ca să nu se producă colapsul".

Un "patriarh al salvării bisericilor"

S-a născut la Brăila, în urmă cu 78 de ani. A absolvit Institutul de Construcţii Bucureşti. Se recomandă print-o prodigioasă activitate profesională: a condus mai multe colective de elită ale constructorilor români, înainte şi după '89. Este autorul a numeroase brevete, cărţi şi comunicări ştiinţifice şi a "metodei de ridicare şi translare a clădirilor". A salvat mai multe edificii istorice şi culturale din Bucureşti şi din provincie. În prezent, lucrează la trei proiecte importante (printre care şi proiectul Primăria Capitalei), bazate pe metoda japoneză a "punerii pe izolatori". L-a cunoscut pe Ion Iliescu în perioada de disidenţă şi pe Nicolae Ceauşescu în perioada de maximă pornire dictatorială. Este biografia, pe scurt, a inginerului Iordăchescu, un patriarh al salvării bisericilor.

Blestemul Bisericii Cotroceni

"Şerban Cantacuzino a ctitorit două biserici. Una, care s-a aflat în incinta Palatului Cotroceni, care trebuia să fie mutată de acolo, translată de mine, dar nu m-a lăsat şi a dărâmat-o, şi o a doua, la Fundenii Doamnei, pe care eu vreau s-o salvez acum. Nu aţi văzut şi n-o să vedeţi aşa o bijuterie. Dar altceva vreau să vă spun. La Biserica din incinta Palatului Cotroceni era o placă pusă acolo de la ctitorie. Ca blestem a fost pus şi zicea cam aşa: <> . Şi Biserica a fost dărâmată în anul în care Ceauşescu a fost dat jos, în '89. Fantastică poveste, nu?!".

Este povestea unui blestem pentru distrugătorii de biserici, depănată de inginerul Iordăchescu, un mare salvator al bisericilor.