Ultranationalistul Nikolici l-a invins pe liderul reformistilor pro-europeni sarbi

Belgradul, confruntat cu o noua izolare pe plan international

Ultranationalistul Tomislav Nikolici, candidatul Partidului Radical (SRS), si Boris Tadici, liderul Partidului Democratic (DS), formatiune politica reformista si pro-europeana, se vor confrunta intr-un al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidentiale din Serbia, arata rezultatele comunicate, ieri, de Comisia Electorala nationala de la Belgrad. In scrutinul organizat duminica, la care au participat 15 candidati, Nikolici s-a clasat pe primul loc, cu 31,7 la suta din voturile exprimate, devansandu-l cu mai putin de patru procente pe Tadici, aflat pe pozitia secunda, cu 27,9 la suta din sufragii. Imediat dupa anuntarea rezultatelor, Tomislav Nikolici, unul dintre cei mai inversunati sustinatori ai fostului presedinte Slobodan Milosevici, s-a declarat convins de victoria sa in cel de-al doilea tur de scrutin, prevazut pe data de 27 iunie. El a reamintit tuturor ca, dupa ce va fi ales presedinte, va bloca extradarea cetatenilor sarbi catre Tribunalul Penal International pentru judecarea crimelor de razboi de la Haga (TPI) si, de asemenea, va exercita presiuni in vederea organizarii de alegeri generale anticipate in Serbia, in incercarea de a-i ajuta pe radicalii de dreapta sa castige controlul asupra parlamentului si guvernului. Liderul si fondatorul formatiunii reprezentate de Nikolici, Voislav Seseli, este judecat in prezent la Haga, pentru purificare etnica, torturi si crime comise in timpul sangeroaselor conflicte din fostul spatiu iugoslav, din anii '90. Desi s-a distantat drept cel mai puternic grup independent din parlament dupa alegerile din luna decembrie a anului trecut, Partidul Radical n-a reusit sa formeze o coalitie majoritara. Astfel, in cazul in care Nikolici va fi ales presedinte, este foarte posibil ca actuala coalitie aflata la guvernare sa se dezintegreze. Potrivit analistilor politici de la Belgrad, cresterea sprijinului populatiei pentru radicali are la origine dezamagirea populatiei fata de coruptia generalizata si saracie, ramase si dupa inlaturarea lui Slobodan Milosevici. O eventuala victorie a lui Nikolici, candidatul unui partid neagreat de comunitatea internationala, ar putea duce insa la o noua izolare a Belgradului si, implicit, ar avea consecinte devastatoare asupra economiei sarbe. Cooperarea cu TPI este conditia-cheie pentru acordarea de ajutoare internationale pentru Serbia, blocarea acestei colaborari - una dintre principalele promisiuni electorale facute de Nikolici - ducand in mod inevitabil la intreruperea ajutorului politic si financiar acordat Serbiei de catre Statele Unite si Uniunea Europeana. De cealalta parte, Boris Tadici, liderul formatiunii politice a fostului premier asasinat Zoran Djindjici, a promis ca, prin alegerea sa, sarbii isi vor deschide calea spre accederea in Uniunea Europeana si spre realizarea unei stabilitati politice si economice. Arbitrul alegerilor din 27 iunie ar putea fi chiar formatiunile din actuala coalitie guvernamentala, al carei motor, Partidul Democratic din Serbia (DSS) al premierului Voislav Kostunita, a evitat pana acum sa indice electoratului sau pe cine sa voteze in turul doi, in conditiile in care candidatul DSS nu a obtinut decat 13,3 la suta din sufragii in alegerile de duminica. Acest scrutin este cel de-al patrulea organizat in Serbia in ultimele 18 luni, in incercarea de a desemna un sef al statului, celelalte trei fiind invalidate din cauza ratei scazute de participare. De aceasta data, unul dintre candidati va fi desemnat cu siguranta presedinte, deoarece prevederile in privinta pragului minim de participare au fost eliminate din Legea electorala.