TVR, o televiziune publică, nu una de Stat

de care e conştient şi la schimbarea cărora vrea să pună umărul.Principala problemă cu care se confruntă TVR este legată, în primul rând, de credibilitate, România fiind singura ţară din

de care e conştient şi la schimbarea cărora vrea să pună umărul.
Principala problemă cu care se confruntă TVR este legată, în primul rând, de credibilitate, România fiind singura ţară din Europa Centrală şi de Est în care emisiunile de ştiri ale postului public au mai puţină credibilitate decât posturile private. "În toate celelalte ţări, jurnalul principal al televiziunii publice este perceput ca având o credibilitate mai mare, nu neapărat un rating superior", comentează Tudor Giurgiu pe marginea cifrelor unui studiu de profil. "Moştenim, din păcate, o situaţie generată de arvunirea intereselor postului public de către politică", explică acesta. Studiile recente arată însă o obiectivitate mai mare a programelor de ştiri, lucrurile luând o turnură pozitivă. Nu au mai existat presiuni politice nici din partea puterii, nici a opoziţiei, însă preşedintele TVR este conştient că această perioadă de acalmie nu este reprezentativă şi că proba de foc o constituie campania electorală. "Anul trecut speram să nu se-ntâmple anticipatele, pentru că ştiam că s-ar fi-ncins oala", mărturiseşte Tudor Giurgiu, care deja a început să elaboreze strategii despre cum vor gestiona alegerile viitoare.
La momentul numirii sale era deja în vigoare măsura conform căreia în timpul programelor TVR nu mai putea fi difuzată publicitate, ci doar la începutul şi după terminarea acestora, ceea ce a limitat veniturile din publicitate ale postului, însă preşedintele TVR consideră că este o măsură bine-venită. Nu la fel de favorabil este şi vizavi de tentativele de a elimina în totalitate publicitatea de pe post, pe care o consideră "o încercare disperată a grupurilor de interese aglutinate în jurul televiziunilor private de a elimina posibilii jucători care au acces la farfuria cu bani a publicităţii". Conform informaţiilor sale, peste 90% din vizualul public european se bazează pe fonduri provenite din publicitate, cazurile de eliminare a ei fiind mai degrabă excepţii, precum cel al BBC.

Birocraţia sugrumă iniţiativa
Deşi şi-ar dori ca şi postul public să producă filme şi seriale competitive cu cele oferite de televiziunile comerciale, preşedintele TVR se vede apăsat de legea extrem de dură a achiziţiilor publice, care frânează astfel de iniţiative. "O producţie de film înseamnă contracte cu mulţi interpreţi, cu societăţi comerciale, înseamnă recuzită care trebuie cumpărată, înseamnă multe servicii. Dacă aceste producţii s-ar face în Televiziunea Română, nu s-ar mai termina niciodată", consideră acesta. De aceea s-a optat pentru colaborarea cu case de producţie şi deja se lucrează la unele proiecte care vor debuta pe micul ecran din toamna acestui an.

O imagine voit sărăcăcioasă
Şocat de felul în care arătau promo-urile unor emisiuni la momentul venirii sale în funcţie, a aflat că maniera ieftină şi modestă a acestora era una deliberată. "Până acum nu trebuia să arătăm că avem bani, trebuia ca toate lucrurile pe care le producem să arate ieftin", i s-a spus atunci când a cerut explicaţii. Tudor Giurgiu nu îşi doreşte însă o televiziune modestă. "În TVR a lipsit asumarea curajului schimbării. Oamenii au trăit cu o inhibiţie de genul decât să deranjezi, mai bine să nu-ncerci. Oamenii n-au fost încurajaţi să experimenteze", apreciază preşedintele postului public, care declară că prima sa prioritate în funcţie este reprezentată de schimbarea modului în care funcţionează instituţia. "E foate simplu să cheltuieşti bani pentru imagine, să faci clădiri, dar nimeni nu s-a gândit să intre la nivelul proceselor şi operaţiilor. Există folclorul birocraţiei, există o anume voită complicare a relaţiilor între departamente şi multe sincope în comunicare", conchide Tudor Giurgiu.