Turcia conditioneaza stationarea soldatilor SUA de adoptarea unei noi rezolutii ONU

...si solicita o asistenta financiara de 50 miliarde dolari pentru compensarea pierderilor economice anticipate si a celor suferite in conflictul din 1991

La nici 48 de ore de la intelegerea de compromis la care au ajuns membrii NATO asupra masurilor de protectie militara a Turciei in caz de conflict in Irak, in vreme ce, la Bruxelles, tarile Uniunii Europene nu si-au putut depasi disensiunile in ce priveste caile de solutionare a crizei irakiene, o noua complicatie vine sa incalceasca si mai mult nodul contradictiilor. Presedintele turc, Ahmet Necdet Sezer a declarat ca pentru desfasurarea militarilor americani in Turcia este nevoie de adoptarea unei a doua rezolutii a Consiliului de Securitate al ONU. "Am spus inca de la inceput ca prezenta soldatilor straini in Turcia trebuie autorizata in conditii considerate legitime din punct de vedere al dreptului international", a declarat el, adaugand ca numai parlamentul de la Ankara poate lua o decizie in legatura cu stationarea pe teritoriul national a unor trupe straine. Turcia manifesta rezerve serioase in privinta stationarii unor unitati combatante americane care ar putea interveni in Irak, pe la Nord (in timp ce grosul interventiei ar urma sa aiba loc, pe la Sud, din Kuweit) si datorita pierderilor grele suferite de economia turca in urma precedentului conflict din Golf, din 1991, si a sanctiunilor impuse de ONU, temandu-se ca un nou razboi sa nu aiba, de asemenea, repercusiuni negative pe plan economic. In consecinta, potrivit relatarilor presei de la Ankara si Istanbul, pentru compensarea acestor pierderi, turcii cer din partea Americii un ajutor economic in valoare de 50 miliarde dolari. Si pentru a da mai multa soliditate unor asemenea revendicari, dezbaterea care trebuia sa aiba loc ieri, marti, in parlamentul de la Ankara in legatura cu posibila utilizare de catre SUA a unor baze militare si porturi turcesti, in perspectiva unei viitoare interventii militare in Irak, a fost contramandata, fara a se stabili un nou termen, tocmai datorita lipsei unui acord cu Washingtonul privind asistenta financiara. Americanii ar fi oferit doar un ajutor nerambursabil, in valoare de sase miliarde dolari, si garantii pana la concurenta sumei de 20 miliarde dolari pentru eventuale imprumuturi, ceea ce guvernantii turci socotesc cu totul insuficient. "Prietenii nostri americani nu ar trebui sa interpreteze autorizatia data de parlament (la 6 februarie - n.r.) pentru modernizarea bazelor ca un angajament de la care nu mai poate exista dare inapoi", a avertizat Recep Taygip Erdogan, seful partidului de guvernamant, adaugand ca Turcia nu intelege sa puna "carul inaintea boilor". La randul sau, premierul Abdullah Gul a dat de inteles ca "deputatii se vor lasa foarte greu convinsi", daca SUA nu vor face un efort financiar suplimentar. Or, ministrul afacerilor externe, Yasar Yakis, si ministrul economiei, Ali Babrakan, care s-au aflat la sfarsitul saptamanii trecute la Washington, au intampinat, conform presei turce, un refuz net asupra pretentiilor formulate. De aici si decizia de contramandare a dezbaterilor parlamentare. In plus, trebuie tinut seama si de reticentele opiniei publice turce, la marile demonstratii pacifiste de sambata luand parte si protestatari turci, care au manifestat in fata Ambasadei americane la Ankara. De altfel, este interesant ca, intr-un comentariu pe marginea acestor demonstratii si a divergentelor din sanul aliantei occidentale asupra Irakului, New York Times le considera ca un semn clar ca "in lumea de astazi exista, totusi, pe planeta, doua supraputeri: SUA si opinia publica mondiala".