Tun de zapada, tun de nisip

Romania se intoarce astazi dintr-o vacanta istorica, tinand cont ca milioane de oameni au primit toti odata un concediu de 12 zile. Nici ca se putea un cadou mai frumos facut de Guvern industriei

Romania se intoarce astazi dintr-o vacanta istorica, tinand cont ca milioane de oameni au primit toti odata un concediu de 12 zile. Nici ca se putea un cadou mai frumos facut de Guvern industriei turismului. Si turismul a profitat din plin: patru nopti la statiune, incluzand-o si pe cea de Revelion, au costat intre 1 si 5 salarii medii nete pe economie, de persoana. Din primele estimari, se pare ca, in total, 300.000 de romani au dat bani grei ca sa fie turisti de Anul Nou. Aceasta cifra reprezinta ultimul tun dat de hotelierii nostri, dar si un indicator socio-economic. In cel mai important moment al sezonului de iarna, statiunile noastre au atras deci 1,3 la suta din populatia Romaniei. Poate ca in unele locuri nici nu se putea mai mult, decat daca-i culcai pe scari sau in lift. Sa comparam, atunci, cu sezonul 2003 de pe Litoral. Statistica spune ca, asta-vara, au fost la mare 680.000 de romani - adica 3 la suta din populatie. Si de data aceasta nu se mai poate spune ca n-aveau unde sta. Din Navodari la Vama Veche sunt aproximativ 120.000 de locuri de cazare, inclusiv "la gazda". De la 1 mai, cand vin ministrii si taie panglica, pana in septembrie, cand se scutura frunza din palmier, aceste locuri ar putea fi ocupate de peste un milion de turisti. Vara lui 2003 si Revelionul 2004 arata deci ca piata turismului romanesc are un nucleu dur care se apropie timid de 4 la suta din populatie. Din '89 incoace, "Industria vacantei" din Romania se ghideaza dupa doctrina turismului cu tunul. Pe vremea locatiilor de gestiune, lucrurile mai aveau o noima. Hotelierii storceau cat se putea, "repede, pana nu expira contractul". La mare, unde si asa se face treaba maxim patru luni pe an, s-a mers ani de zile pe preturi mari si paturi rupte. In ultimele sezoane, insa, majoritatea activelor din turism au fost privatizate. Dar fie ca au dat pe ele milioane de dolari, fie ca le-au luat pe mai nimic, noii patroni par obsedati sa-si scoata parleala intr-o vara. Rezultatele s-au vazut. In mai 2003, singurii turisti de pe Litoral erau soldatii americani. In iunie batea vantul prin receptie, in iulie, la Mamaia - doar constanteni pe plaja. Abia in august, la disperare, proprietarii au redus preturile cu 30 la suta si statiunile s-au mai populat. Pana si premierul Nastase se speriase cand a scos capul din vila de protocol de la Neptun: preturi - "sinucigase", infrastructura de transport - lipsa, in statiune - nici o distractie. In aceste conditii, turismul de la noi n-are cu ce si n-o sa aiba nici cu cine. Cat timp pretul biletelor de vacanta va fi socotit in multipli de salariu, in Romania nu va mai fi turism de masa. Anul trecut, pana si biletele de 600.000 - 6 zile, de la turismul social, au ramas nevandute. Sunt oameni care pur si simplu nu-si mai pot permite un concediu si care vor reveni printre potentialii turisti doar daca nivelul de trai va creste substantial in toata tara. Vine apoi o categorie care ar putea salta considerabil piata interna, daca preturile ar fi macar rezonabile. Dar cat de tentanta poate fi acum o "oferta speciala" - sapte zile de vacanta contra doua luni de foame? In iulie, cererea masiva era pentru camere de 10-25 de euro - patronii nu lasau mai jos de 60. Cu mintea cea de pe urma, hotelierii se gandeau, in toamna, sa ofere bilete in rate. Un alt segment, in extindere, este al celor care isi permit sa aleaga. Ei se uita atat la bani, cat si la calitatea serviciilor oferite. Si, numai de Revelion, 10.000 de romani au ales Egiptul, Malta, Grecia si Spania, la preturi ceva mai mici decat in tara. La fel s-a intamplat in vara, cand s-au dus cu zecile de mii sa se bronzeze langa palmieri crescuti la mama lor. In fine, exista "o lume paralela", a celor care dau mia de euro doar ca sa se socializeze nitel in Poiana Brasov. Ei se puteau duce la fel de bine la Paris, cu aceiasi bani, dar nu i-ar fi vazut nimeni. De altfel, biletele la preturi grase s-au vandut ca painea calda, de Anul Nou. Ar mai fi de amintit latura internationala a turismului romanesc, si asta pentru ca n-a existat ministru care sa nu cocheteze cu turistii straini. In august, inca mai asteptam 60.000 de straini, dar nu venisera decat vreo mie. Dinspre Varna, se auzeau bulgarii cum se tavalesc de ras.