"Trebuie să mai şi râdem..." cu Mihai Stănescu

al Capitalei, principala întrebare fiind "Cum vede un turist străin Bucureştiul?", ţinând cont că, în curând, acesta va deveni un oraş european. Descrierea e sumbră... Clădiri cu faţade

al Capitalei, principala întrebare fiind "Cum vede un turist străin Bucureştiul?", ţinând cont că, în curând, acesta va deveni un oraş european. Descrierea e sumbră... Clădiri cu faţade murdare, chiar în inima oraşului, un pasaj cu scări rulante în revizie de 16 ani, trepte deteriorate... Nu lipseşte din peisaj Becali, la volanul unei maşini de lux, împrăştiind euro...

harta. Atracţia expoziţiei vernisate miercuri seara, fără fast şi oameni de vază ai României, este un panou pe care Mihai Stănescu semnează o scrisoare deschisă adresată primarului general

- Cum vede artistul Mihai Stănescu intrarea în UE?
- Cam negru. Gri spre negru. M-am străduit să nu o văd aşa. Dar nu ştiu de ce... Din alb devine gri, după aceea se înnegreşte. Sigur că într-o ţară normală ar trebui să îmi închidă expoziţia asta, pentru că ce se întâmplă în oraş, ce bucurie, şi eu uite cum întâmpin aceste evenimente. Oricum, impresia despre România este destul de realistă, adică suntem cei mai săraci din Europa. Nu ştiu bulgarii cum sunt, dar poate intrăm odată cu ei.
- Ce aduce bun intrarea în Uniunea Europeană?
- Păi... râsu'-plânsu'. E şi de râs, e şi de plâns. De râs, pentru că o să intrăm şi o să fim fericiţi, de plâns, pentru că nu ştim cât o să dureze integrarea, că aderarea durează puţin. Să vedem cu problemele astea. Aşteptăm... S-a dus Băsescu în Germania, poate îi convinge pe nemţi să fie de acord. O să fie bine pentru muncitori pentru că o să lucreze în Europa cu aceleaşi salarii ca acolo, poate mai mari. O să fie bine. O să ne schimbăm paşapoartele, nu o să mai stăm la cozi la aeroporturi. E bine pentru că o să mai impună nişte condiţii ţăranilor ca să aducă agricultura şi creşterea animalelor la standarde europene.
- O să fie bine şi pentru cultură?
- Nu cred. Pentru că în România, mai ales pentru artişti, e mai complicat... Nu o să ne cumpere aşa de repede lucrări, pentru că nu avem cotă în afară, dar poate o să fie facilităţi pentru muzicieni, care pot să ajungă mai repede acolo... Oricum, cred că ai noştri care sunt în top sunt acolo deja. Noi, pe de o parte, suntem acolo cu cerşetorii, pe de altă parte suntem şi cu cei mai buni. S-au dus muzicieni care au populat orchestre din Europa şi America Latină. Cu francofonia stăm mai prost...
- De ce?
- Eu am criticat francofonia în expoziţie, pentru că nu ştiu să traducă lucrările dedicate acestui eveniment. Sunt pline de greşeli textele.
- Bucureştiul îl vedeţi tot în negru....
- Primarul sectorului 2 îmi spunea că - i-am invitat pe toţi, dar nu a venit decât el -, nu înţelege cum eu văd chestiile acestea, iar ei nu le văd, şi ar trebui remediate. Am criticat îndeosebi Piaţa Universităţii, care e plină de cruci, cu scări rulante în revizie de 16 ani, trepte rupte chiar în centru, gropi, şi le aranjăm aşa de ochii lumii, să nu îl deranjeze pe Jacques Chirac în maşină.
- Dvs. cum circulaţi zilele acestea prin Capitală?
- Prost. Dar în zilele cu francofonia nu lucrează nimeni, sunt zile libere, o să fie mai bine, oricum, am văzut că şi astăzi se sigilau gurile de canal, să nu pună cineva o bombă...
- De ce un artist are doar 286 de lei pensie?
- Se consideră că artiştii nu au lucrat, că au fost boemi. Da, pensia mea este 286 de lei, chiar acum câteva zile am luat-o de la poştă. Înaintea mea a fost unul care a luat 32.600.000 de lei vechi. Tot pensionar. Mi-a zis poştăriţa că era de la MAI. M-am simţit cam prost. La el a numărat o oră şi mie mi-a numărat câteva minute.
- Ce trăsături ale personajelor dvs., pe care le-aţi desenat imediat după Revoluţie, se regăsesc la cele de acum? Au reuşit românii să se debaraseze de metehne?
- Păi imediat după Revoluţie nu erau corupţi, pentru că nu ştiau ce este aia, acum au devenit aproape toţi corupţi, mulţi şi-au găsit dosarele de foşti colaboratori, e o nebunie, nu mai ştii care, ce şi cum. Azi am văzut la televizor că au luat un camion întreg de vameşi de la Otopeni şi i-au dus la DNA.
- România încă mai este o sursă de subiecte pentru caricaturişti?
- Este o sursă foarte bogată. Păcat că totuşi caricatura nu are un efect prea puternic, că nu are impactul pe care îl avea înainte. Acum nu se supără nimeni, poţi să te iei de ei, nu îi mai interesează. Chiar şi ei se amuză când sunt ironizaţi.
- Cum vă aşteptaţi să vadă oamenii expoziţia dvs.?
- Acum sunt în expoziţie (n.r. - ieri) şi văd cum lumea iese bucuroasă şi primesc felicitări, înseamnă că sunt unda lor de comunicare.
- Ceva bun din România aţi surprins în expoziţie?
- Nu... O să fac altă dată o expoziţie. Probabil numai cu lucruri bune. Nu am avut ce să surprind acum ceva bun, pentru că agricultura este aşa cum e, autostrăzile le-am ilustrat aşa cum sunt, aviara la fel... Expoziţia este ca o căpşună...
- şi căpşuna asta e unda noastră de speranţă?
- Da, de speranţă... La căpşuni se duc toţi, apoi vin în ţară, îşi fac case şi se îmbogăţesc.