"Trebuie sa deschidem spre lume ferestrele calculatoarelor pentru toti copii romanilor"

Continuam prezentarea punctelor de vedere exprimate in cadrul seminarului "Sistemul Educational Informatizat - o sansa pentru Romania", organizat de ziarul Adevarul in parteneriat cu MEC la Colegiul

Continuam prezentarea punctelor de vedere exprimate in cadrul seminarului "Sistemul Educational Informatizat - o sansa pentru Romania", organizat de ziarul Adevarul in parteneriat cu MEC la Colegiul National "Sf. Sava" din Capitala, in 20.03. a.c. Si-au exprimat opinia: ministrul Educatiei si Cercetarii, prof. univ. Ecaterina Andronescu, ministrul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiilor, Dan Nica, secretarul de stat al invatamantului superior, prof. univ. Radu Damian, secretarul de stat al invatamantului preuniversitar, prof. Vasile Molan, directorul general de program din MEC, prof. Valentin Cotarta, inspectorii generali scolari din Bucuresti (prof. Daniela Nedelcu) si Braila (prof. Viorel Mortu), prof. univ. Marius Guran, directorul Liceului "Gr. Moisil" Bucuresti, prof. Alexandru Stefanov, directorul general IBM Romania, Vladimir Aninoiu, director general Siveco Romania, Irina Rusu, director general Compaq Romania, Mihai Pascadi, secretarul Comisiei de invatamant, deputat Petru Andea. C.T.P.: V-as ruga sa ne spuneti cate ceva despre etapizarile programului. Valentin Cotarta: Acest proiect are cateva obiective care vor presupune elemente fundamentale de reforma in domeniul invatamantului, retehnologizarea curriculumului, elaborarea de manuale alternative, o reforma a sistemului de evaluare si examinare, o ameriorare in plan national a sistemului de comunicatii, pentru ca fara comunicatie nu putem dezvolta un asemenea proiect, care va cuprinde in final toate scolile din Romania, va marca un element de descentralizare a managementului in domeniul invatamantului. Sistemul Educational Informatizat redefineste rolul profesorului, dezvolta abilitatea elevului de a lua decizii si, printre altele, dezvolta oportunitati de lucru in echipa. In principiu, acest pachet contine un sistem de programe dezvoltate unul la nivel de portal la MEC si alt portal la nivel local, pe serverele care vor deservi retelele din scoala. Pe langa aplicatiile... C.T.P.: In ce stadiu se gasesc acestea? Sunt deja facute? Valentin Cotarta: Aplicatia tip portal a parcurs cateva etape de upgradare pana la instalare. Incepand din luna mai va fi instalata in primele scoli-pilot, se gaseste deja la versiunea 3 si cuprinde structuri-matrice in care se vor introduce manuale, teste pentru elevi, programe din orar, planificari. C.T.P.: Deci va fi functional din mai, iunie? Valentin Cotarta: Incepand din mai se instaleaza primul pilot. Concomitent, se dezvolta si aplicatiile locale pentru disciplinele care sunt suportate de aceste pachete educationale, cum sunt, de exemplu, fizica, chimia. Vom introduce si softurile disciplinelor anatomie, biologie, unele dezvoltate in Romania, iar altele care sunt deja module traditionale ce functioneaza in Europa. C.T.P.: Pentru ca sunteti ministrul Comunicatiilor, in ce masura se poate realiza o retea la nivelul tarii? Dan Nica: Aici stam foarte bine. Pot sa va spun ca posibilitatile actuale in Romania sunt mai mult decat bune. Foarte multa lume a inteles ca pentru o conectare la Internet era doar o singura posibilitate, aceea de a te duce la Romtelecom, unde exista acel server. La ora actuala, in Romania, posibilitatile de a avea o conexiune la Internet de o viteza rezonabil de mare sunt, fie de a apela la formula clasica a Romtelecomului, dar mai pot fi realizate si conexiuni pentru operatorii GSM care au acest sistem, sistemul Zapp-Mobile, care permite o conexiune la 153 de kilobiti pe secunda, sistemul de televiziune prin cablu, in care viteza de transmisie este undeva la ordinul zecilor de kilobiti pe secunda, cu posibilitatea conectarii on-line 24 de ore din 24, sapte zile pe saptamana, sistemele de conexiune punct la punct, cum sunt acele minilink-uri radio, si aici un caz pe care trebuie sa-l spun este acela al Societatii Nationale de Radiocomunicatii, cea care asigura conectarea la Internet si a sistemului RoEduNet. Am cerut sa mi se spuna daca in Romania exista vreo localitate care nu are acces la transmisii de date, utilizand una din cele, cred, 5 sau 6 modalitati de conexiuni pe care le-am mentionat. Raspunsul este nu. Unde nu au conexiuni la Internet? Nici la acest lucru nu mi s-a dat un raspuns pana la ora actuala in cazurile unde sunt localitati care nu au conexiuni la Internet, iar faptul ca noi avem posibilitati de conexiuni de viteza ridicata, debit ridicat, permite si derularea acelor proiecte si programe pe care vi le-am spus: posibilitatea de a avea acces la un sistem video. Acum exista o tehnologie care, prin cablurile de cupru, pe cele doua fire, asa cum le stiti dvs., ce intra in casa fiecarui om printr-o conexiune telefonica fixa, permite transmiterea de pana la 8 megabiti pe secunda. Ieri, la Hanovra am fost si am vizualizat acest sistem. Practic, sunt cateva canale video care au o acuratete pe care dvs. ati putea-o asimila foarte usor cu cea a unui DVD, din punct de vedere al claritatii imaginii. Iar daca tinem cont ca pentru un canal video avem nevoie de 384 kilobiti pe secunda, devine mult mai clar care sunt posibilitatile de a avea acest sistem conectat. Aici nu trebuie sa existe doar partea de text scris, aici este vorba despre un sistem care trebuie sa fie si interactiv, fiind vorba de o conexiune care sa-ti permita ca raspunsul si cererea de raspuns sa nu dureze mai mult de 2-3 secunde. Pentru ca daca o conexiune sau sistemul ca atare este functional intr-o maniera necorespunzatoare si daca elevul sau profesorul trebuie sa stea 10 minute pana sa primeasca raspuns la o intrebare simpla, nu mai utilizeaza nimeni sistemul. Din acest motiv, partea de comunicatii a acestui proiect este esentiala. Aici am intervenit, si RoEduNet-ul s-a conectat prin intermediul serverului, care ii permite conexiuni pana la 40 megabiti pe secunda in timp real, deci posibilitatea de a creste banda astfel incat sistemul sa nu fie niciodata suprasaturat, astfel incat banda disponibila totdeauna sa ofere aplicatii numarului de utilizatori care pot sa acceseze la un moment dat. Vorbim de 500.000 calculatoare. Exista o posibilitate, statistic vorbind, ca 50.000 de calculatoare sa vrea sa acceseze o aceeasi pagina. Sistemul trebuie sa faca fata la aceste cerinte. Din acest punct de vedere, chestiunea este cruciala, iar elementul de transmisie de date este definitoriu. Pot sa va spun ca am luat decizia ca pana la sfarsitul acestei luni sa dau un ordin de ministru privind obligativitatea firmelor de a declara banda, de a declara conexiunea. Acum, toata lumea se uita dupa pret, cand vrei sa intri sa accesezi o pagina pe Internet constati ca nu ai noroc, si te duci la Internet si spui: "domnule, cum vine povestea asta?" si spune "stai putin, domnule, nu mai intreba cum, la mine de la 12 noaptea la 2 dimineata ai acces in timp real". Pentru o scoala este clar ca daca nu dai bani pentru conexiune la Internet de la ora 8 la ora 16, discutam degeaba, Ce facem, aducem copiii noaptea la scoala ca sa se conecteze la Internet?!? Din acest motiv, responsabilitatea MEC este esentiala. Rugamintea mea, pe care v-o adresez, este sa nu acceptati nici un fel de conexiune a nici unei scoli care intra in acest sistem fara ca aceasta sa nu aiba o banda garantata si care sa utilizeze maximum de banda disponibila la ora actuala in Romania. Exista cel putin cinci modalitati pentru ca acest lucru sa poata fi realizat, iar dvs. cereti sa se aleaga acea banda care sa permita o conexiune de asemenea maniera. Pentru ca altfel riscam sa intram in cealalta parte a problemei, in care sistemul sa fie compromis tocmai datorita unor strangulari care pot sa apara prin utilizarea unei legaturi necorespunzatoare. Nu toti profesorii din scoala sunt specialisti, nu toti inspectorii scolari generali sunt specialisti, dar vreau sa va spun foarte clar care sunt posibilitatile, iar acolo unde nu stiu, eu sunt acela care am obligatia sa dau toate aceste elemente astfel incat fiecare scoala sa-si aleaga conexiunea in cunostinta de cauza si utilizand cea mai buna varianta. Alexandru Stefanov: Problema Internetului si a conectarii la Internet este fundamentala. Pentru ca ne dotam cu utilaje superperformante de ultima generatie, iar conectarile, va spun dle ministru, sunt execrabile. La liceul nostru, de-abia am reusit sa ne facem o conectare de 64 k analogi, pentru ca la Romtelecom ai foarte multe probleme, cand vrei sa te conectezi pe o linie digitala, preturile sunt exorbitante pentru libertatea noastra ca licee de a cheltui banii, iar, pe de alta parte, in momentul in care la RoEduNet doresti sa te extinzi, sa zicem ca ai surse financiare, sa intri cu o linie digitala de 128 k, care ti-ar permite, cat de cat, sa realizezi si conectari multimedia mult mai performante, deja ai multe probleme. Pe de o parte, ti se spune ca nu au modemurile de specialitate pe linii digitale. Din punct de vedere al celorlalte tipuri de conectari va spun ca, la ora actuala, eu sunt directorul unui liceu care functioneaza in Drumul Taberei, practic, in afara liniei dedicate, Romtelecom, nu-mi pot permite, tehnic, nu se poate nici un alt fel de conectare. Pentru radiomodem trebuie sa ai calea directa, pentru ca se lucreaza in gigahertzi, trebuie sa ai vizionarea directa a antenei emitatoare. Ca multe alte licee din Romania, liceul meu a fost construit intre blocuri si nu se poate realiza aceasta conexiune. Apoi, avem acea retea de cablu, am sunat la firma Astral Telecom si m-au persiflat pur si simplu si mi-au zis: "Domnule, dv. pe ce lume traiti? Pentru Drumul Taberei abia din 2003 daca vom sta de vorba!". Culmea este ca Dumnezeu nu da cu parul. Am zis sa nu dea Dumnezeu odata sa am ocazia sa ma intalnescu cu dl. ministru. Si am sa-i spun: va faceti reclama, cum deschizi un site, cum iti arata imediat, mai te conectezi prin dial-up? Poti sa intri in metropolitana cu conexiune pe 128 k, si iara, bine ar fi daca ar iesi contractele pentru ca stiti ce inseamna 128 k la Astral Telecom? 16 utilizatori. Cand vom intra toti 16 pe 128 k cat ne mai ramane la fiecare? Noi avem in liceul nostru de vreo cinci ani, pe tehnologia informatiei si a comunicarii, un simpozion, il faceam intotdeauna in luna mai si am vrut sa intru in legatura cu Universitatea din Montreal, unde intamplator am o bursa, si va spun sincer ca nu am putut sa fac acest lucru. M-a durut foarte tare, pentru ca aveam Pentium 4, cu placi grafice de ultima performanta, aveam captura video, ma rog, ca ne-ati dat asa sa ne ducem acasa si sa plangem pur si simplu. Ne-ati dat asa de mult, ca atunci cand te duci acasa si te asezi in fata unui Pentium 2 si incerci sa te conectezi, ...chiar imi pare rau dl. C.T.P., chiar va fac un repros: nu ati invitat pe nimeni de la ISP-uri, providerii, sa afle si ei ce ne mai doare pe noi. C.T.P.: Este o chestiune la care recunosc ca nu m-am gandit. Nu s-au gandit nici cei care au organizat acest seminar, n-am avut astfel de sugestii. Alexandru Stefanov: Trebuia sa fie si ei aici, sa fie de fata cu dl. ministru, sa-i vedem cum reactioneaza. Pentru ca stiti foarte bine, dupa ora 10, ce inseamna sa faci o conectare la Internet. C.T.P.: Oricum, a aparut aceasta problema care arata ca o veriga slaba. Iata ca aceia dintre dvs., IBM sau Compaq sau HP se lovesc de cel mai slab element din lant, si anume de comunicare. Valentin Cotarta: Aceasta problema o discutam inca dinaintea inceperii proiectului cu RoEduNet-ul. Din pacate nu functioneaza inca, e o problema de organizare. Dar as vrea sa va spun ca, la semnarea contractului cu consortiul, eu am introdus o clauza cu totul si cu totul obligatorie, ca firmele care livreaza calculatoarele sa prezinte trei produse alternative de conexiune la Internet a scolii pe care o doteaza. Mi se pare ca este o chestiune care tine de profesionalism, pentru ca ei sunt mult mai competenti decat un director de scoala, care trebuie ajutat si trebuie ca aceasta chestiune sa fie urmarita foarte atent pentru ca este fundamentala. C.T.P.: Putem sa facem fata acestei cerinte? Vladimir Aninoiu: Putem sa facem fata la proiectarea si desenarea a trei solutii. Sunt convins ca solutie va exista pentru fiecare locatie, pentru fiecare scoala. Unde vad eu problema este de fapt la costurile accesului la Internet. Sunt convins ca nu este punct in tara care sa nu poata fi conectat prin una din solutiile existente pe piata la Internet. Care este costul acestei conectari si daca scolile respective vor putea sa suporte acest cost? Noi ne oprim cu implementarea pe care o facem pana la interfata cu legatura Internet. Avem obligatia, asa cum a spus dl. Cotarta, sa oferim, in functie de fiecare locatie specifica, studiind si fiind in contact cu firmele care ofera aceste servicii, putand sa sugeram trei solutii. Dar dupa aceea, selectia finala este responsabilitatea scolii, iar tarifele practicate vor depinde si de fiecare furnizor in parte. Dan Nica: Este evident ca si aici sunt doua solutii, in care fiecare scoala in parte sa incerce sa-si obtina cea mai buna varianta financiara sau acest lucru sa se faca de MEC printr-o negociere pentru toate scolile cu un furnizor. Este foarte clar ca daca mergi in fiecare scoala in parte, la un furnizor de infrastructura, va lua un pret. Daca acest lucru este discutat de MEC va fi alt pret. In plus, trebuie sa se prevada bani pentru plata lunara a Internetului. Nu cred ca 500.000 lei pe luna reprezinta o suma pentru o scoala. Cred ca nici un milion de lei nu reprezinta o suma foarte mare. Deci eu va incurajez sa aveti aceasta discutie cu cei care pot sa o faca. Va spun ca am vazut oferte in care primele 1000 de minute sunt gratuite. Fiecare operator ofera diverse module, tocmai pentru ca sa-si atraga clienti cati mai multi si cat mai importanti. C.T.P.: E limpede, dle ministru, problema s-a conturat, ea este clara, exista si solutii, unele nu sunt cunoscute de catre principalii beneficiari. Valentin Cotarta: Vroiam sa va spun ca pentru Bucuresti RoEduNet-ul are acum un proiect finantat dintr-un program NATO, si pe traseul de la Metrou se va instala un tablou tip ce va permite accesul rapid in reteaua RoEduNet cu o viteza foarte mare a tuturor utilizatorilor care sunt. Cum Metroul se intinde prin tot Bucurestiul, problema va fi numai de conexiune dintre scoala si cablul care se va gasi la Metrou. Dar as vrea sa nu dramatizam situatia in acest moment, pentru ca proiectul ia in considerare toti factorii de risc. Unul dintre acestia este viteza de transmisie a datelor pe reteaua RoEduNet. Atunci am conceput doua niveluri de aplicatii: unele care sunt dependente de viteza de trafic pana la RoEduNet si altfel de aplicatii, care sunt locale pe serverul din scoala si care nu au nevoie de RoEduNet, nu au nevoie de Internet. Un copil ca sa-si invete lectia la fizica, sa vada cum functioneaza un motor are aplicatia locala. Vom trece la aplicatiile de tip videonet. Si acest lucru este prevazut intr-un alt stadiu al proiectului, dar se va face pe masura ce viteza transmisiei va creste, astfel incat copiii sa poata face o videoconferinta intre ei, sa schimbe intre ei informatii live. Un alt proiect, pentru care chiar saptamana viitoare vom achizitiona pachetele de programe este realizarea laboratoarelor cu sistem remote-control. De exemplu, daca o scoala este foarte bine dotata si are un laborator foarte bun, iar alte scoli din zona nu au acelasi tip de dotare, atunci el isi porneste experienta cu aparatura care se gaseste in locatia de la sute de km. El o controleaza, ii interpreteaza rezultatele, asa cum se face la nivel international. Mihai Pascadi: Vroiam sa subliniez ceea ce a spus dl. Cotarta si sa adaug, cu permisiunea dvs., cateva lucruri. Acest proiect si mai exact aceasta resursa va fi o resursa in act partajat. Vorbim pentru inceput de un asemenea laborator intr-un liceu sau intr-o scoala si aceasta realitate trebuie avuta in vedere, atunci cand se pune problema construirii programelor scolare si a conceperii modului in care va fi utilizata aceasta resursa, in act partajat. Probabil ca exista anumite categorii de lectii si aici, desigur, dascalii sunt cei care ar trebui sa-si spuna cuvantul, care ar trebui avute in vedere in mod preferential pentru a fi realizate. Lectiile de experiment au fost mentionate aici, dupa cum lectiile recapitulative ar fi un alt exemplu, testarile de diferite naturi ar mai trebui mentionate, dupa cum cred ca sunt importante, atat pentru elevi, cat si pentru profesori, lectii de instruire in utilizarea elementelor de baza ale calculatorului. A mai fost aici o remarca ce se referea la ce se va intampla cu cartea, iata ca desi civilizatia video ne-a inundat, cartea nu a disparut. Suportul pe care sta o informatie se poate schimba, stim ca elementele care permit navigarea prin informatii, nu doar la nivel secvential, asa cum se intampla in cazul unei carti, au aparut si ele si ne putem astepta si la interfete directe creier-calculator, care nu vor fi in contradictie una cu alta. S-a vorbit aici despre rolul profesorului si despre cunostintele pe care el trebuie sa le aiba. Fara indoiala ca el trebuie sa fie un bun utilizator de calculator, cu siguranta rolul profesorului se va schimba si va deveni in anumite situatii un mediator a ceea ce se intampla in clasa. Dar cred ca exista motive foarte serioase pentru care profesorul nu va disparea, pentru ca tot ceea ce se intampla in procesul de invatamant tine de capacitatea profesorului de a transmite emotii, de a transmite modele comportamentale, modele in ceea ce priveste atitudinea. Toate aceste elemente este greu sa-mi imaginez ca vor fi transmise altfel, decat printr-o relatie directa elev-profesor. As mai mentiona un lucru important, ca treptat se poate constitui o baza de informatii care va fi un adevarat tezaur. S-a vorbit aici despre lectii tinute de profesori celebri, ele pot fi, fireste, inregistrate, dupa cum sunt convins ca in zonele in care transformarea sau schimbarea continutului are loc intr-o maniera lenta, stocarea datelor va elibera din nou profesorii de efortul de zi cu zi in a pregati aceste lectii pentru a se ocupa de relatia cu elevul. C.T.P.: Va multumim. Mi se pare ca este iarasi o modalitate specifica tehnologiei informatiei. Dincolo de un joc pe calculator in sine, acesta poate fi transformat intr-un concurs pe echipe. Acest lucru poate fi realizat cu copiii, pentru ca, in momentul in care acestia se joaca, cauta solutii intre ei, are loc o transformare a materiei de predare in joc, cu concurentialitate, in echipa. Vasile Molan: Este foarte posibil sa se lucreze in echipa. Elevul nostru pregateste, o data cu lectia care i s-a predat, lectia care va veni, isi aduna informatii. Aici pot fi echipe. De altfel, profesorul este cel care modeleaza clasa de elevi, este un moderator, care coordoneaza discutiile si elevul este un participant activ la lectie. Nu este usor si cred ca aici trebuie sa ajungem si cursurile noastre de formare continua ale profesorilor trebuie sa urmareasca acest lucru. Noi am pregatit, la nivel central, in aceasta vara, circa 10.000 de profesori pentru manuirea calculatorului si pentru folosirea lui in diferite specialitati. La nivelul judetelor s-au mai pregatit inca 15.000, dar sigur, pana la 280.000 de cadre didactice mai este mult. In folosirea calculatorului intervine rolul profesorului. Care trebuie sa fie mult mai activ de data aceasta in pregatirea elevilor, mult mai bine calculat si mult mai bine ordonat. Este adevarat ca elevii sunt atrasi de calculator de la varste foarte mici. Acum doua saptamani am intrat intr-o clasa de elevi de clasa intai. Erau la calculator si nu am reusit sa vorbesc cu ei, de concentrati ce erau. Mi-au zis sa-i las o ora, ca dupa aceea ii da afara din sala cu calculatoare. C.T.P.: Prin ceea ce spuneati in partea finala a discursului dvs. m-ati facut sa ma gandesc la provocarea adresata profesorului. Copilul se duce la calculator, fara ca acel calculator sa aiba niste calitati formidabile, cum trebuie sa aiba un profesor, din punct de vedere uman, ca sa cucereasca un elev. Pentru asta trebuie sa fie un profesor cu totul iesit din comun. Calculatorul atrage fiind doar un produs de serie. Viorel Mortu: Cred si eu ca decizia politica este exceptionala. Dar s-a sugerat aici si cred si eu ca problemele sunt in judete, acolo la talpa scolii, unde se dezvolta structurile specifice. Referitor la aceasta ruptura de carte, eu cred ca "Galaxia Gutenberg" va ramane, iar computerul va fi o anexa a invatarii, un ajutor de invatare. Profesorul a fost invocat de cateva ori, in varii forme, unii sunt foarte tineri si de o vigoare deosebita si sunt in pas cu febra ideilor care cauta spre computer. Problema cea mai mare in judete este formarea profesorilor pentru initierea in cunoasterea computerului. La Braila, de exemplu, in ultimele sase luni am format 600 de cadre didactice si ei pot sa predea in scoli acest tip de activitate. Nu e putin, dar nici suficient nu e, pentru ca am mai avea nevoie de inca 600, ca sa avem sentimentul ca putem sa gestionam aceasta zestre care ne vine de la MEC. V-as spune ca toate scolile au calculator, dar v-as mai spune ca 24 de scoli din municipiul Braila din 50, au Internet, cu 80 dolari pe luna. Aceste scoli isi pot aduna fonduri din servicii cu elevii de sambata, duminica, vineri dupa amiaza, ori dimineata doua ore cand laboratoarele sunt goale. Alexandru Stefanov: La toate exista solutii. Cele 1.000 de minute gratuite pentru o scoala nu mai reprezinta ceva. Ati spus ceva extraordinar, cand ati pomenit de faptul ca ar trebui, la nivelul ministerului, sa se realizeze o colaborare cu aceste ISP-uri, cu toti providerii si sa existe niste preturi speciale pentru educatie. In Canada, cumparatorul calculatoarelor si conectarea la Internet se deduce din impozit. C.T.P.: D-le ministru se punea problema scrisorii de aprobarii leasingului de la o banca austriaca, am inteles, la propunerea firmei I.B.M. Functioneaza acest sistem? Dan Nica: Sigur ca functioneaza. Aceasta solutie a fost gasita tocmai din cauza lipsei garantiei guvernamentale. Si atunci noi le-am transmis tuturor celor care vor sa ia parte la acest proiect pentru ca solutia de leasing este foarte buna mai ales pentru un produs a carui uzura morala era extrem de rapida. Solutia de finantare pe care au gasit-o firmele respective poate fi considerata un exemplu de adaptare la o anumita cerinta a pietii. Este o forma prin care aratam care este gradul de credibilitate pe care-l avem la nivel de tara. Cu garantii guvernamentale probabil ca stie toata lumea. Fara garantii guvernamentale, am gasit acest sistem de finantare care reprezinta exact ceea ce trebuia tras ca semnal si faptul ca acest proiect a iesit arata ca lucrurile au fost corect intelese de toata lumea si eu vreau sa spun ca Romania nu a emis garantii guvernamentale, iar toata lumea, Banca Mondiala de Investitii, Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare si foarte multi au inteles ca Romania are suficiente garantii. Daniela Nedelcu: Domnule Cristian Tudor Popescu, imi exprim, ca si ceilalti participanti la acest seminar, multumirea pentru initiativa pe care dumneavoastra, in calitate de redactor-sef al ziarului Adevarul, ati avut-o. In momentul in care am intrat in cariera didactica mi-am dat seama ca acest semn de distinctie pe care il vedeam la mama mea, si anume sacosa plina de lucrari cu care venea zilnic acasa pentru a le corecta, este departe de a fi un semn de distinctie. Dl. ministru Nica a apreciat ca una dintre problemele pe care sistemul informatizat le poate rezolva este elaborarea acelor baterii de teste, care sa fie aplicate organic, care rezolva multe probleme: pot fi comunicate in foarte scurt timp rezultatele copiilor, elimina acele tentativa de frauda cu care, din nefericire, ne-am obisnuit, si, de asemenea, elimina cheltuielile care sunt legate de centralizarea si comunicarea rezultatelor. Poate printr-o astfel de modalitate de testare a elevilor si chiar, de ce nu, pana la sustinerea unor examene de capacitate si poate chiar bacalaureat intr-un viitor nu prea indepartat, Romania sa ajunga sa fie inclusa in sistemul de certificare internationala a fortei de munca. Pentru ca si noi inspectoratul scolar, nu numai scolile direct, suntem un beneficiar. S-a spus nu de putine ori, si aceasta intalnire vine s-o confirme, ca educatia este una dintre cele mai grele probleme, daca nu cea mai grea problema, care i-a fost data omului s-o rezolve vreodata. Ne aflam in continuare, in fiecare zi, in fata acestei probleme. Domnul director general Pascadi a probat pentru mine o deosebita cunoastere a problemelor specifice invatamantului, in primul rand a cunoasterii problemelor cadrului didactic, care este din nou invocat in aceasta discutie si preiau termenul colegului de la Braila in sensul ca acest program de informatizare este pentru cadrele didactice a provocare nu numai a prezentului, ci si a viitorului. Revenind la statutul personalului didactic. Eu preiau de la dumneavoastra, ideea ca trebuie educata si de la inceput trebuie sa urmarim acest scop, realizarea unei infrastructuri pentru informatizare, in sensul ca neaparat trebuie gandita de la inceput modalitatea in care se va realiza comunicarea intre scolile din acelasi judet, la nivel national si nu numai. Avem exemple in acest sens: agentia Socrates la un moment dat avea un proiect initiat si dus timp de patru ani de un elev de liceu. Pentru ca acel elev a avut posibilitatea, dar si atata tenacitate sa dialogheze chiar cu cadre didactice din liceu din alte tari pana a primit acest proiect. Cred ca asta este sansa pe care putem sa le-o oferim copiilor. Marius Guran: Eu va rog sa-mi permiteti sa ridic cateva probleme, sa sugerez de asemenea niste solutii, la aceste probleme intr-o forma foarte scurta. Programul este intr-adevar exceptional, eu as vrea sa accentuez necesitatea promovarii unei abordari sistemice a realizarii acestui program, in conexiune cu doua zone: zona invatamantului superior, care va fi beneficiara celor mai buni elevi, care vin de jos in sus si zona invatamantului care se refera la populatia activa a Romaniei, ma refer la cei dupa 15 si dupa 18 ani, adica milioane de oameni, si care nu trebuie descurajati, in sensul de a fi lasati departe de aceasta generatie. Atragerea lor poate sa constituie o sursa de venit pentru dotarile care se fac in scoli. In week-end sau altcumva, as sugera aici, a inceput, s-a lansat in Europa obtinerea unui permis european de lucru pe calculator. Ii spune European Computer Driver's Licence si in tara noastra se vor face doua organisme, unul de acreditare si unul de evaluare. Vreau sa atrag atentia asupra unui indicator pe care trebuie sa-l aiba in vedere cei care se ocupa de planificarea utilizarii si dezvoltarii acestui sistem. Este vorba de acel coeficient de posesiune a unui calculator, care reprezinta, sa zicem, in afara de hardware-ul si software-ul initial, o dotare care consuma ban public. O portiune foarte mare din acest hard este cea a comunicatiilor, care toaca marunt banii, cum s-ar spune, zi cu zi, pe masura ce se utilizeaza mai des. Dar e si altceva: intretinere, dezvoltare, realizarea de aplicatii si asa mai departe. Aici e necesara o strategie care se va prezenta probabil si public, ieftinirea accesului la Internet si la liniile de comunicatie este esentiala pentru a face viabil acest proiect. Trebuie sa existe o facilitate acordata cel putin pentru acest domeniu, sa nu ii jupoaie de bani cei care pun niste taxe si niste tarife de utilizare. Romania are fibra optica foarte multa, accesul insa trebuie rezolvat poate si pe calea privatizarii. Irina Socol: S-au spus foarte multe lucruri aici. Ceea ce as vrea, pur si simplu sa adaug, si sa punctez, este ce anume exact va acoperi costul care sa faca actual acest program in liceu. Practic, el acopera patru ani de functionalitate, incepe cu aria de predare, unde vorbim de manuale, tutoriale - vorbim atat pentru elevi, cat si pentru profesori - exercitii, simulari, rezolvare de probleme si jocuri educative. A doua arie tine de evaluarea elevilor. Vor fi teste electronice pe calculator, va fi un catalog electronic cu toata arhiva in spate, va exista istoria evolutiei fiecarui elev, sustinerea de concursuri, de evaluari, simulari, teste electronice. Practic, astfel vor fi valabile aceleasi teste, aceleasi manuale, probleme ale profesorilor din toate colturile tarii, ceea ce arata deja ca e un efort enorm pentru acest proiect. Gestiunea structurii organizatorice a tuturor scolilor, ne referim la toate tipurile de gestiune, gestiunea arhive scolare, gestiune manuale, distribuire si actualizare electronica si automata a structurii organizatorice a scolilor, suport pentru crearea, gestionarea orarelor, culegerea de date statistice diverse din teritoriu, ceea ce acum este un minus organizatoric, din cate stiu eu, acces la date disponibile la nivel national. Aria patru este aria de monitorizare a sistemului national de invatamant. Asta este ceea ce face actuala versiune a sistemului, versiunea 2.1, cea cu care ne-am confruntat noi, si vreau sa spun ca a fost o decizie greu de luat. In clipa in care noi am prezentat acest sistem la minister, beneficiarul a venit cu cerinte foarte clare, cu oameni care au experienta in invatamant si ne-au rugat sa perfectionam si sa facem o versiune 3.0 a lui. O sa punctez care au fost punctele in plus cerute pentru ca sa nu distribuim, initial, versiunea 2.1. Deci am avut de ales intre o distributie rapida, noiembrie-decembrie, in toate scolile, fara sa avem o metodologie si proceduri in spate, si o alta versiune, prin care sa punem un sistem 3.0 la care specialistii din minister au cerut completari si adaugiri, pe care noi le-am considerat foarte pertinente si la care sa adaugam metodologie si proceduri pentru toate scolile. Evident, am ales versiunea a doua, desi poate pentru noi, ca firma, este mai dezavantajos. Deci, am ales versiunea 3.0: s-a imbunatatit mult sistemul de securitate, partea de imbunatatire in securitate a crescut puternic de tot si ne asteptam bineinteles ca elevii sa fie curiosi, sa se uite pe catalog, sa incerce sa-si modifice nota la teste si asa mai departe. Vladimir Aninoiu: Noi astazi vorbim de sistemul de invatamant public. Si eu vad deja un pericol. Problema este ca angajatorul la nivel economic vrea sa aiba o forta de munca ce este bine pregatita si are un nivel de cunostinte de utilizare a calculatorului, nu neaparat sa ajunga sa fie programator. Exista oricum o obligatie care se poate crea la nivel economic pentru fiecare angajat sa se dezvolte costuri cand este vorba sa faci o facultate, un liceu, si dupa aceea sa nu faci fata la nivel economic. Este vorba de invatare continua. Exista dorinta celor care devin angajati sa fie certificati, fie printr-un Computer Driver's Licence, care sa fie recunoscut la nivel european, dar chiar si pentru anumite capabilitati intelectuale pe care le au si cu certificatul pot obtine un loc de munca mai bun. Exista bineinteles si presiunea tinerei generatii, deci aceasta relatie din scoala care cere sa se vada exprimata. Pericolul pe care il vad este daca nu se face acest program coordonat, chiar daca MEC este in avangarda fata de ce se intampla in alte parti pentru ca discuta si incearca sa standardizeze aceasta implementare. Deci aici va fi cumva o concurenta intre sistemul de invatamant public, care trebuie sa fie accesibil pentru orice elev si sa nu tina cont de o segregare pe criterii social-economice si sa nu ajungem cumva in pericolul ca sistemul de invatamant public sa fie un serviciu sau o suma de servicii pentru elevii saraci, pentru ca cei care au bani pot sa-si permita sa mearga la un liceu particular, care poate avea alte dotari. Eu vad acest proiect ca un proiect foarte important pentru a oferi tuturor copiilor din tara sansa de a avea o pregatire in domeniu, care sa le asigure de fapt o performanta si care sa ii ajute sa isi gaseasca un loc de munca bine platit, rezonabil si sa faca fata competitiei de pe piata fortei de munca. Totodata nu stiu daca nu sunt acum la fel toate liceele, dar sunt convins ca MEC a luat in considerare si acest lucru, cred ca se impune definirea unor standarde in invatamant. Ultima remarca, revenind la ceea ce ma pregatisem sa spun, as vrea totusi sa folosesc aceasta ocazie sa spun ca exista un program care, incepand de ieri, a devenit disponibil nu numai pentru mediul universitar si stiintific, ci si pentru mediul scolar si liceal, acela de a folosi in procesul educational produse gratuite de soft ale IBM, care pot fi foarte simplu descarcate de pe web. Aici vorbim de baze de date. Singura conditie este ca fiecare scoala, universitate sau centru de cercetare sa se poata inscrie direct la un sistem si pot descarca aceste programe complet gratuit atat timp cat aceste produse sunt folosite numai pentru activitatile educationale. Petru Andea: Comisia de invatamant a Camerei Deputatilor este preocupata sa asigure cadrul legislativ necesar trecerii la aceasta societate informationala despre care vorbim. E vorba de comunicatie. Stiti ca in urma cu cateva luni facea senzatie la Galati o comunitate de rromi in care foarte multe mamici s-au dus la scoala pentru ca sa poata comunica cu copiii lor, care erau deja elevi. Intre ei intervenise o separatie pentru faptul ca ele nu stiau carte, in timp ce copiii lor invatau. Asta este o problema care se intampla si in societatea informationala, in sensul ca tanara generatie nu gaseste cai de comunicatie cu adultii, care nu poseda cunostintele si deprinderile lor. E vorba de consecintele care decurg din modul in care tanara generatie paseste in societatea informationala. Noi discutam acum un proiect legat de formarea profesionala a adultilor si eu consider ca la adulti nu va fi vorba de o alfabetizare, ci de un fel de realfabetizare in ce priveste utilizarea acestui mijloc. C.T.P.: Legat de ce a spus doamna Socol si de ce a spus domnul secretar de stat Damian in legatura cu programarea, cred ca nu se poate ca tinta acestui program sa fie, intr-un orizont de timp rezonabil, programarea. Aplicatiile sunt atat de multe, incat esential in momentul de fata este sa facem oamenii sa intre pe Internet, sa utilizeze toate aplicatiile disponibile. Va rog, doamna ministru. Ecaterina Andronescu: Suntem foarte constienti ca acest proiect depinde intr-o proportie esentiala de modul in care va fi primit de colegii nostri profesori si de modul in care va fi utilizat de colegii nostri profesori. De aceea, componenta de formare a profesorilor in ce priveste utilizarea calculatorului este esentiala pentru acest proiect. Nu ne vom opri la acest proiect, este adevarat, pentru ca, din pacate, foarte curand dupa preluarea mandatului, am sesizat ca este foarte greu sa administrezi un sistem, sa iei cele mai bune decizii, daca nu poti argumenta deciziile cu ceea ce se intampla in realitatea sistemului. Am fost teribil de disperata, as spune, pentru ca realitatea sistemului nu o aveam de nicaieri. Nu exista o baza de date, care sa-ti fundamenteze, sa-ti permita sa iei decizia in asa fel incat sa fie cea mai potrivita pentru momentul si locul in care ea se aplica. De aceea administrarea sistemului de invatamant si informatizarea acestei administrari este extraordinar de importanta. S-au facut pasi importanti in aceasta directie, in urma cu o saptamana s-a inaugurat portalul despre care vorbea doamna Socol si suntem printre putinele tari din Europa care au un asemenea portal, in care toate datele referitoare la sistem, sigur, portalul este in constructie acum, toate datele referitoare la sistemul de invatamant vor putea fi accesate in asa fel incat si sumele pe care le cheltuim sa le cheltuim cu toata transparenta de rigoare, pentru ca este ban public si oricine sa poata verifica unde sunt banii care au fost transferati sistemului de invatamant. Este foarte important si proiectul acesta pe care, as spune, de asemenea cu curaj l-am abordat anul acesta, de evaluare a manualelor, pentru ca foarte multi dintre dumneavoastra cunosc un adevarat scandal care s-a declansat anul precedent in legatura cu manualele. Trebuia sa gasim calea prin care sa obiectivizam evaluarea manualelor si sa facem sa ajunga pe bancile elevilor cel mai valoros manual al momentului. Incercam cu colaboratorii nostri sa punem la punct acest mecanism si speram ca el va fi o reusita. Sunt si foarte multe alte proiecte despre care inca nu am vorbit cu partenerii nostri, dar pe care dorim sa le abordam in perspectiva, pentru ca avem foarte multe locuri din tara, din sistemul national de invatamant, in care scoala functioneaza cu foarte putini elevi, cativa, pana in zece, uneori intre zece si douazeci si, de cele mai multe ori, elevii sunt in clase diferite, de aceea invatamantul este derulat in clase simultane, de multe ori cu cadre didactice necalificate. Credem ca va trebui sa gandim un sistem informatic pentru invatamantul in aceste colturi de tara, in asa fel incat si elevul acela sa aiba o sansa egala cu cea a colegului lui care invata la "Sfantul Sava". Cred ca aceasta dezbatere este, de asemenea, un castig pentru acest proiect si pentru problemele pe care noi le avem si, daca dumneavoastra veti accepta, in aceasta formula sau in formule mai largite, va trebui sa continuam, pentru ca sunt convinsa ca din ceea ce ati spus dumneavoastra astazi foarte multe idei noi au rezultat, asupra carora trebuie sa ne aplecam si pe care, fara indoiala, va trebui sa le aplicam in beneficiul sistemului de invatamant. Va multumesc inca o data, domnule Cristian Tudor Popescu, pentru ca ati acceptat sa fiti, ca si alta data, moderatorul unei asemenea dezbateri. Multumesc ziarului Adevarul, multumesc celorlalti reprezentanti ai presei si multumesc colaboratorilor nostri. Vreau sa inchei spunand ca, intr-adevar, colaborarea este una foarte buna. Multumesc foarte mult. C.T.P.: Si noi va multumim, seminarul nostru se incheie, dar treaba ziarului Adevarul nu se termina aici. Noi ramanem, in continuare, in priza, atat in zilele urmatoare, cand vom reflecta in ziar ce s-a discutat aici, cat si pe termen lung, pana la sfarsitul acestui an, cand vom ramane, din punct de vedere informational, conectati la ceea ce veti face dumneavoastra in acest program.