Topirea gheţii, pentru unii motiv de bucurie

Extragerea ţiţeiului aflat sub gheţurile arctice va duce la dispariţia definitivă a animalelor polare Ţările riverane Arcticii privesc topirea gheţarilor de la Polul Nord doar ca pe o

Extragerea ţiţeiului aflat sub gheţurile arctice va duce la dispariţia definitivă a animalelor polare

Ţările riverane Arcticii privesc topirea gheţarilor de la Polul Nord doar ca pe o imensă oportunitate de exploatare a rezervelor de petrol şi gaze.

Viitorul Polului Nord ar putea fi legat mai puţin de întinderile albe de zăpadă şi mai mult de aurul negru existent în regiune, conform unui raport semnalat în cursul săptămânii trecute.

În urma unor noi teste geologice, s-a constatat că sub gheţurile arctice se află 90 de miliarde de barili de petrol şi o cantitate imensă de gaze naturale. Petrolul arctic ar putea acoperi cererea de ţiţei la nivel mondial timp de trei ani sau pe cea a Statelor Unite pe o perioadă de 12 ani.

Dispar urşii polari

Încălzirea globală, provocată în parte de acumularea în atmosferă a unei cantităţi prea mari de dioxid de carbon, este responsabilă pentru topirea gheţarilor de la Polul Nord.

Ecologiştii spun că dispariţia blocurilor de gheaţă va avea implicaţii globale dezastruoase. Printre acestea se numără creşterea nivelului oceanelor şi dispariţia definitivă a animalelor polare.

Ecologia, pe locul doi

Guvernele ţărilor riverane Arcticii - Statele Unite, Rusia, Canada, Norvegia şi Danemarca - văd însă în topirea gheţarilor o imensă oportunitate pentru exploatarea rezervelor de petrol şi gaze. Problematica ecologică este plasată într-un plan secund. Dacă petrolul se află acolo, ţările care îl deţin vor avea tot interesul să-l extragă, indiferent de costurile de mediu aferente.

Frank O'Donnell, preşedintele grupului de mediu american Clean Air Watch, a spus că urşii polari şi celelalte forme de viaţă arctică nu îşi vor pierde habitatele doar pe fondul încălzirii globale, ci şi din cauza companiilor căutătoare de petrol. "Această regiune va acoperi cererea de energie, dar vom avea de plătit un preţ diferit... am putea pierde speciile", a mai spus O'Donnell.

Raportul nu include date cu privire la timpul necesar introducerii acestor rezerve pe piaţă. Se estimează însă că va fi vorba despre o perioadă destul de lungă. Cu siguranţă însă, infrastructura industrială necesară găsirii petrolului, extragerii lui şi transportului acestuia vor determina costuri de mediu inestimabile.

Ţările riverane şi pretenţiile lor

Arctica a devenit un motiv de conflict între ţările riverane, iar provocările sunt tot mai numeroase în ultima vreme.

Anul trecut, Rusia a plantat un steag pe fundul Oceanul Arctic, iar cercetătorii ruşi vor să demonstreze că o parte din solul submarin care trece prin Polul Nord este o prelungire geologică a Rusiei.

Rusia şi Norvegia au depus cereri de extindere a zonelor lor economice în Oceanul Arctic.Insula Groenlanda depinde financiar de ţara-mamă, Danemarca. Petrolul arctic ar putea schimba situaţia. Norvegia nu vrea, de asemenea, să fie dată la o parte de la mina de aur arctică.