Tensiuni maxime la masa negocierilor pentru extinderea UE

Dintre cei 10 candidati ai primului val, doar trei se multumesc cu conditiile oferite de UE

Cu doua zile inaintea summitului UE de la Copenhaga, doar trei dintre cele zece candidate programate sa adere la UE in 2004 si-au incheiat negocierile cu Uniunea: Ciprul, Estonia si Slovacia. Luni si marti, la Bruxelles au avut loc negocieri dure, ramase, in mare parte, fara finalitate. Cel mai important dosar al extinderii - acela al finantarii viitoarelor membre - urmeaza sa fie solutionat la Consiliul European de la Copenhaga, din 12 si 13 decembrie, acesta fiind termenul-limita pana la care se poate decide componenta primului val. Cei 15 au avertizat deja ca, acele tari care refuza sa incheie negocierile pana atunci, nu vor putea adera la Uniune in 2004. In fata unui asemenea ultimatum, majoritatea candidatilor par dispusi sa cedeze. Tratativele de la Bruxelles par sa se fi concentrat in jurul a doi poli opusi: pe de o parte Polonia, cel mai mare stat candidat, care nu accepta conditiile impuse de Uniune si incearca, cu indarjire, sa obtina conditii mai bune de aderare; de cealalta parte, Germania, cel mai mare contributor la bugetul comunitar care refuza categoric sa suplimenteze bugetul extinderii, insistand pentru mentinerea pachetului financiar convenit, in octombrie, la Bruxelles (care se ridica la 38 de miliarde de euro pentru perioada 2004-2006). Confruntat cu o criza economica interna, Berlinul a respins propunerea presedintiei daneze a Uniunii, care a incercat suplimentarea bugetului extinderii cu 1,3 miliarde euro si acordarea unor conditii mai avantajoase in privinta subventiilor directe pentru agricultura. De cealalta parte, Varsovia este profund nemultumita de conditiile de finantare, si insista pentru obtinerea unor fonduri chiar mai ridicate decat cele prevazute in oferta daneza. Spiritele s-au incins peste masura, astfel incat oficialii europeni au trecut la amenintari directe: comisarul european pentru extindere, GUnter Verheugen, a deplans, din nou, luni, faptul ca "Polonia nu doreste sa faca parte dintre candidatii primului val", lasand sa se inteleaga ca, daca nu va renunta la intransigenta sa, cabinetul de la Varsovia va fi nevoit sa se resemneze cu amanarea intrarii in Uniune, probabil pentru 2007, in acelasi cu timp cu Romania si Bulgaria. Luni, oficialii polonezi au prezentat omologilor lor europeni o lista continand in jur de 20 de cerinte ramase in suspensie, variind de la suplimentarea cotelor la productia de lapte pana la marimea subventiilor pentru agricultura. Restul candidatilor, chiar si cei care au inchis provizoriu negocierile, pareau sa astepte rezultatul obtinut de polonezi, pentru a redeschide, la randul lor, unele capitole, cerand, de asemenea, mai multi bani, sau derogari mai indelungate de la unele norme europene. Suspansul se apropie de sfarsit; presedintia daneza a Uniunii a anuntat, ieri, ca suma maxima la care pot aspira cei zece viitori membri nu va depasi 40 de miliarde euro pentru perioada 2004-2006. (Estimarea include si suplimentarea propusa de Copenhaga, neaprobata de Berlin). In ciuda numeroaselor obstacole care au mai ramas in calea incheierii negocierilor de aderare, nimeni nu se asteapta, insa, la surpize din partea summitului de la Copenhaga. Succesul celui mai mare val de extindere din istoria Uniunii este mult prea important, atat pentru Cei 15, cat si pentru fiecare dintre viitorii membri, incat nimeni nu-si poate permite sa "rateze" momentul Copenhaga. Este de asteptat ca toti candidatii primului val sa-si incheie la timp negocierile cu Uniunea, chiar cu pretul unor compromisuri greu de justificat pentru opinia publica interna. Mircea Geoana - optimist in privinta pachetului politic si financiar pe care il va primi Romania la Copenhaga Ministrul roman de Externe Mircea Geoana se declara ieri opimist in privinta deciziilor ce urmau sa fie luate la Consiliul Afacerilor Generale de la Bruxelles, in cadrul caruia ministrii europeni de Externe urmau sa finalizeze in linii mari pachetul politic si financiar al extinderii Uniunii Europene. "Speram intr-un pachet politic extrem de pozitiv pentru Romania si Bulgaria la Copenhaga...Sub implicarea foarte activa a presedintiei daneze (a UE - n.r.) am asistat la o imbunatatire progresiva a textelor discutate cu privire la Romania si Bulgaria", a afirmat Geoana, vorbind despre textul propus de Comisia Europeana, in baza rapoartelor de tara, pentru comunicatul final al reuniunii de la Copenhaga. Cred ca limbajul care va fi retinut la Copenhaga va fi suficient de angajant, de credibil si de motivant pentru Romania si Bulgaria, pentru a ne pune la adapost de elemente aleatorii care ar putea eventual sa perturbe aderarea noastra la UE", a spus Geoana. In paralel, pe baza negocierilor privind fondurile de preaderare s-a ajuns la propunerea ca pachetul de asistenta de preaderare pentru cele doua tari care nu vor face parte din valul de extindere 2004 sa fie cel mai generos acordat vreodata de UE unor tari candidate. Geoana si-a exprimat, totodata, speranta ca oficialii europeni vor da dovada de o anumita "flexibilitate" in privinta tarilor care au un rol important in securizarea frontierelor externe ale Uniunii extinse, asa cum este si cazul Romaniei. "Ne asteptam, de ce nu, la un sprijin suplimentar, consistent pe masura progresului pe care Romania doreste sa-l aiba pentru intarirea frontierei sale rasaritene", a spus seful diplomatiei romane. Luandu-si rezervele de rigoare fata de un text inca neadoptat de ministrii europeni de Externe, Geoana a afirmat ca "2007, ca an al aderarii, pare sa fie o tinta agreata, cu un limbaj mai puternic si mai angajant de ambele parti decat cele pe care le-am auzit anterior".