Sute de mii de muncitori au manifestat pentru locuri de munca

Regimul emigrantilor se va inaspri in acest an

In Spania, ziua de 1 Mai - de obicei sarbatorita linistit, ca o zi de duminica - a scos in strada sute de mii de oameni. 50.000 de muncitori au manifestat numai pe strazile Madridului, cerand guvernului spaniol sa ia urgent masuri pentru "imbunatatirea protectiei sociale a somerilor". Manifestatii similare au avut loc in alte 70 de orase. Mai mult, liderii celor 2 mari confederatii sindicale din Spania, organizatoare ale actiunilor de strada - UGT si CCOO - au amenintat guvernul cu declansarea unei greve generale. Grevele vor incepe din 20 iunie, cu o zi inaintea summit-ului Uniunii Europene de la Sevilla, prezidat de Jose Maria Aznar, primul-ministru al Spaniei. Sindicalistii, sprijiniti de Partidul Socialist si Uniunea Fortelor de Stanga, ambele formatiuni aflate in opozitie, cer crearea de noi locuri de munca platite "respectabil". Un program guvernamental, catalogat de sindicalisti ca "injust" si "nejustificat", propune diminuarea subventiilor acordate fermierilor pentru muncitorii sezonieri si taierea ajutorului social acordat de stat somerilor care refuza angajarea la distante mai mici de 50 de kilometri sau trei ore de mers intre casa si slujba. Guvernul spaniol sustine ca prea multi someri prefera sa stea acasa in asteptarea ajutorului de somaj in loc sa isi caute de lucru. In replica, liderii sindicali spun ca slujbele oferite somerilor sunt prost platite, manifestatiile de 1 Mai desfasurandu-se sub lozinca "Respectati munca!". Precizam ca Spania este una din tarile cu cea mai ridicata rata a somajului din Uniunea Europeana - 13%. Framantarile sociale din Spania aduc in discutia autoritatilor si problema emigrantilor. Dintr-o tara care pana acum zece ani "exporta" someri, Spania a ajuns sa atraga in prezent foarte multi straini in cautarea unui loc de munca. In ultimii doi ani, maghrebienii si africanii - emigranti traditionali in Spania - incep sa piarda piata in fata est-europenilor, preferati de spanioli pentru calificarea superioara si pentru ritmul de lucru. Dintre est-europeni, cei mai numerosi sunt romanii, atrasi ca un magnet de salariul minim pe economie - circa 600 de euro/luna - considerat prea mic de muncitorii spanioli, "fantastic" pentru ai nostri. Totusi, in prezent, emigrantii romani nu constituie inca o problema pentru sindicalistii spanioli. Din partea celor doua confederatii spaniole ni s-a comunicat ca in sectorul agricol in care se deruleaza programul-pilot convenit intre Guvernul roman si cel spaniol - plantatiile de capsuni din Huelva - nu exista reprezentare sindicala. Oricum, chiar daca muncitorii spanioli nu au cerut-o explicit, regimul celor veniti in Spania in cautarea unui loc de munca se va inaspri intr-un viitor apropiat. Asa-numitele "vize de munca" eliberate de Ministerul Muncii se obtin de la luna la luna tot mai greu. Foarte putini patroni spanioli indraznesc sa angajeze un strain, amenda pentru cel prins ca foloseste forta de munca la negru fiind de 6.000 de euro pentru fiecare muncitor fara viza.