SUA si realitatile inceputului de mileniu

"In zorii noului mileniu, SUA se bucura de o preeminenta neatinsa nici de cele mai mari imperii din trecut. De la armament la industrie, de la stiinta la tehnologie, de la educatia universitara la

"In zorii noului mileniu, SUA se bucura de o preeminenta neatinsa nici de cele mai mari imperii din trecut. De la armament la industrie, de la stiinta la tehnologie, de la educatia universitara la cultura populara, America se bucura de o ascendenta neegalata asupra intregului glob", scrie in ultima sa lucrare, aparuta acum si in limba romana, fostul secretar de stat american Henry Kissinger, personalitate stralucita a diplomatiei mondiale si unul din analistii cei mai subtili ai relatiilor internationale. Si tot el afirma: "La apogeul puterii, Statele Unite se regasesc intr-o pozitie ironica... Victoria in razboiul rece ispiteste la automultumire... performanta economica uluitoare ii amageste pe factorii de decizie sa incurce strategia cu economia si ii fac mai putin sensibili la impactul politic, cultural si spiritual al transformarilor vaste generate de tehnologia americana... Scena internationala prezinta un amestec ciudat de respect pentru puterea Americii si supunere fata de aceasta, laolalta cu exasperare in raport cu indicatiile sale si confuzie in privinta scopurilor ei pe termen lung". Aprecieri previzionare, care-si gasesc acoperire, in aceste zile, in controversele dintre America si aliatii ei occidentali, nemultumiti de unilateralismul politicii americane, de refuzul ei de a se alatura unor conventii internationale, de hotararea de a actiona de una singura in Afganistan, dispensandu-se de NATO, ceea ce a dat nastere la speculatii asupra existentei unei crize atlantice, in fine, de recenta doctrina privind "axa raului", a administratiei Bush. Pe buna dreptate, plecand de la asemenea realitati, Kissinger isi pune intrebarea: "Are nevoie America de o politica externa?" Raspunsul nu poate fi decat unul singur, formulat insa nu la modul retoric, ci printr-o pledoarie pasionata si inteligenta, care demonstreaza cu argumente de necombatut nevoia lumii de America, dar si nevoia Americii de restul lumii. Provocarea fundamentala cu care se confrunta America, conchide el, "este de a-si transforma puterea in consens moral, promovandu-si valorile nu prin impunere, ci prin acceptarea lor voluntara intr-o lume care, in pofida rezistentei aparente, are nevoie disperata de o conducere luminata". Ultima lucrare a lui Kissinger se inscrie ca inca o contributie de valoare la descifrarea sensului unor evenimente si cerinte majore ale noului secol.