Statul roman a cheltuit 1 miliard de lei pe un seminar despre cei 1.370 de ceangai

"Ce paradox: sa fii mandru ca esti roman si altii sa vina sa te declare ceangau!" - i-a reprosat preotul satului ceangaiesc Sabaoani deputatei Tytti Isohookana Asunmaa

"Bine ar fi fost ca un asemenea seminar sa fi avut loc cu doi ani inainte, pentru a se evita crearea unor situatii nedorite care pot sa genereze stari de confuzie in randul cetatenilor Romaniei". Aceste cuvinte sunt cuprinse in mesajul pe care presedintele Ion Iliescu le-a adresat participantilor la Seminarul international "Originea, limba si cultura ceangailor", organizat, week-end-ul trecut, la Iasi, de Parlamentul Romaniei si Academia Romana (costul ridicandu-se la 1 miliard de lei). Multi dintre participanti cred insa ca o asemenea reuniune stiintifica trebuia organizata de fapt cu mult mai inainte, intrucat, in ultimul deceniu, Ungaria si UDMR au punctat decisiv pe plan extern in problema ceangailor, impunand opiniei publice internationale propriul lor punct de vedere. Cea mai mare reusita in acest sens consta in adoptarea de catre Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei a unei recomandari care asimileaza ceangaii cu maghiarimea si socoteste limba lor un idiom maghiar arhaic. Raportul APCE privitor la cultura minoritatii ceangailor a fost elaborat de deputata finlandeza Tytti Isohookana Asunmaa, pe baza unei documentari in doua sate ceangaiesti. In periplul sau documentar, parlamentara finlandeza a evitat orice contact cu autoritatile locale, insusindu-si doar opiniile exprimate de Asociatia ceangailor maghiari din Moldova, adica de UDMR, din componenta careia ACMM face parte. Dincolo de rapoartele oficiale, trebuie spus ca, la recensamantul din 1992, s-au declarat ceangai 2.062 persoane, din care 1.507 aveau limba materna romana, iar 388 - maghiara; la recensamantul din acest an, doar 1.370 persoane s-au considerat ceangai. D-na Asunmaa si-a mentinut, vineri, in discursul rostit in cadrul seminarului, opiniile pe care le-a sustinut in raportul prezentat la APCE. La Seminarul International de la Iasi, a fost, in primul rand, discursul presedintelui Camerei Deputatilor, Valer Dorneanu, apoi comunicarile a doi "ceangai": Gheorghe Bejan, presedintele Asociatiei Romano-Catolicilor "Dumitru Martinas", si Anton Cosa, consilier istoric al aceleiasi asociatii. Ambii au demonstrat, convingator, ca nu exista o limba si, deci, o minoritate ceangaiasca, ci, cel mult, o comunitate religioasa. "Peste 95 la suta dintre ceangaii din Moldova se considera si se declara romani, spunea Bejan. Ei resping catalogarea ca minoritate etnica si atribuirea numelui impropriu de ceangau, afirmand ca sunt o parte a poporului roman, o comunitate de confesiune catolica din sanul acestuia". In fine, cel de-al treilea lucru care ar fi trebuit sa o puna serios pe ganduri pe d-na Asunmaa a fost intalnirea cu satenii din comunele Butea si Sabaoani. In prima localitate, raportoarea Consiliului Europei a fost primita in capul satului de 20 de calareti in costume nationale, purtand steaguri tricolore. Inconjurata de sute de localnici in port popular, d-na Asunmaa a mers pana la biserica pe ulite, printre porti si garduri acoperite, literalmente, de sute si sute de covoare, carpete si stergare romanesti, iesite din vrednicele maini ale gospodinelor de aici. Oaspetele a urmarit apoi un spectacol de cantece si dansuri populare din zona, menit sa probeze faptul ca, asa cum scria pe o pancarta purtata de un venerabil batran, oamenii locului "sunt romani, nu ceangai". Lucrurile s-au repetat la Sabaoani, dar aici d-na Asunmaa a trebuit sa asculte si o seama de reprosuri pentru initiativa elaborarii raportului catre APCE. "Ne simtim si ne marturisim cu adevarat romani", declara preotul locului. "Nu voim sa vina altii la noi sa ne faca istoria si sa ne puna sa declaram ca nu suntem romani. Ce paradox: sa fii mandru ca esti roman si altii sa vina sa te declare ceangau".