Stafii in Palatul de Justitie

Mandat pe viata pentru judecatorii de la Inalta Curte de Casatie! Intentia comisiei constitutionale suna solemn. Chiar simpla rostire a numelui - Inalta Curte - rascoleste fiorii respectului in orice

Mandat pe viata pentru judecatorii de la Inalta Curte de Casatie! Intentia comisiei constitutionale suna solemn. Chiar simpla rostire a numelui - Inalta Curte - rascoleste fiorii respectului in orice muritor. Ca sa nu mai vorbim de simbolul total al increderii: mandat pe viata pentru oamenii in roba, prin ai caror ochi Justitia oarba imparte dreptatea. Ca forma, inca o incercare de a reda Justitiei locul sau de drept in societate. Pe fond, o noua miscare de gospodina nepriceputa, care ascunde gunoiul sub covor, in loc sa-l arunce afara din casa. Asa s-ar putea caracteriza, pe scurt, dorinta politicienilor de a acorda, prin Constitutie, mandat pe viata pentru judecatorii actualei Curti Supreme de Justitie, operata estetic, cu taisul legii, si transformata in Inalta Curte de Casatie si Justitie. Modelul comisiei constitutionale s-a vrut unul american, in ideea ca mai tot ce provine de dincolo de Ocean este votat la doua maini de orice parlamentar dornic sa-si arate deschiderea euroatlantica. Copierea sistemului american in privinta mandatului judecatorilor nu va fi de natura sa imbunatateasca pe loc nici imaginea Justitiei "made in Romania", nici calitatea ei. In State, Curtea Suprema functioneaza sub aceeasi denumire si aceleasi reguli din 1790. Nici numarul judecatorilor nu s-a schimbat de prea multe ori. In prezent, din cei 290 de milioane de cetateni ai SUA, numai 9 au titlul de judecator al Curtii Supreme. Numarul onorabililor justitiari este stabil din 1869. Pana si desfasuratorul sedintelor este incarcat de traditie. Chiar si asezarea in scaune, dupa criteriul varstei, poarta ceva din atmosfera de sacralitate a unei slujbe religioase. Intr-un fel, sala de sedinte dintr-o instanta suprema ar trebui sa fie locul de intalnire al cerului cu pamantul, ultima treapta a justitiei terestre. Caci, dincolo de judecata completului suprem pamantean, doar instanta divina se mai poate pronunta. In Romania, doar mirosurile statute, din salile antice de sedinte, au legatura cu traditia. Fiecare putere politica succedata in fruntea tarii, din '50 incoace, nu face altceva decat sa "calareasca" Justitia, cu metode mai mult sau mai putin ortodoxe. Incet, incet, Justitia a ajuns groapa de gunoi a societatii, locul unde s-au ingropat sperante, in care lipsa de profesionalism a fost punctul sensibil speculat de spagarii tranzitiei. Acestia au transformat Sala pasilor pierduti din Palatul de Justitie in Sala increderii pierdute. Curtea Suprema a fost printre primele atinse de noile realitati, supusa presiunilor politice, repetandu-se istoria anilor negri. Fiecare transformare a fost insotita si de rebotezari. De la Tribunal Suprem, la Curte Suprema de Justitie, pentru ca, acum, sa se revina la denumirea interbelica, de Inalta Curte de Casatie. De la 30 de judecatori supremi, la 60, apoi la 100. Un numar mult prea mare de cavaleri ai dreptatii pentru o tara atat de mica. Inamovibilitatea a fost si ea unul din experimentele nereusite ale tranzitiei. Ea a urmat celebrei comenzi politice referitoare la recursurile in anulare in materie de proprietati, care costa acum milioane de dolari statul roman. De fiecare data, inamovibilitatea, adica statutul de persoana intangibila, s-a acordat de presedintii Romaniei, Iliescu sau Constantinescu, pe ultima suta de metri a mandatului. Pe picior de plecare, fiecare din cei doi presedinti postdecembristi a facut cadou, celor care au dat o mana de ajutor pe timpul mandatului, statutul mult ravnit. Cand n-au mai fost locuri de judecatori, repede s-a modificat legea, asa incat o noua sarja de oameni inregimentati, recunoscatori, sa apara pe piata. De altfel, instabilitatea legislativa a fost una din relele cele mai mari ale sistemului. Pentru ca Legea de organizare judecatoreasca se schimba in functie de interesele politice, judecatorii au inceput, rapid, sa tina cont de "orientarea" politica. Cu repeziciune, din autoritatea judecatoreasca nu a ramas decat un enunt constitutional. Acum se incearca o noua schimbare la fata a Justitiei. Dintr-un exces de zel, ne-am putea trezi cu 100 de judecatori plasati in functii pe viata si cine stie cati altii care vor mai iesi de pe banda rulanta a puterii. Tot asa, din disperare, s-ar putea ca intr-o zi romanii sa ceara desfiintarea instantelor nationale si posibilitatea de a apela direct la cele europene, caci, dupa experienta Strasbourgului, se infiripa tot mai mult ideea ca dreptatea se gaseste in orice alta parte in afara de salile de judecata romanesti. Si vom avea atunci cladiri goale, in care vor trona, intr-o inamovibilitate totala, judecatori albiti, in asteptarea clipei cand vor trece in eternitate cu roba pe umeri.