Speranta de viata in Romania - mai mica decat in Albania

Populatia scade vertiginos prin cresterea mortalitatii

Romania a dat dureri de cap demografilor ONU, fiind codasa, alaturi de Albania si Rusia, la realizarea recensamantului programat in toata lumea pentru anii 2000-2001. Daca si in Rusia, unde recensamantul va fi realizat cel mai devreme in decembrie 2002, rezultatele vor rasturna calculele hartiei - cum s-a intampat la noi -, statisticile globale vor suferi modificari semnificative. In cazul tarii noastre, statisticienii nu se asteptau ca scaderea populatiei in cei 10 ani scursi de la ultimul recensamant sa fie atat de drastica: un milion de oameni. Nici in cele mai pesimiste previziuni populatia Romaniei nu era mai mica de 22 de milioane de locuitori, dar rezultatul numaratorii este 21.698.181. Marja de eroare este relativ mica, cam 1,7 la mie, respectiv pana in 50 de mii de locuitori (in plus sau in minus). Cauza majora a deflatiei este cresterea mortalitatii. Prin coroborare cu scaderea natalitatii, rezulta un spor negativ de 300.000 de suflete. Precizarea a fost facuta ieri, in cadrul unei conferinte de presa, de Aurel Camara, presedintele Institutului National de Statistica. De vina pentru scaderea populatiei mai este si fenomenul migratiei in strainatate: diferenta dintre cei care s-au stabilit in alte tari si cei care au ales sa traiasca in Romania este de 130.000. Pentru disparitia din statistici a inca o jumatate de milion de romani, cauzele n-au fost inca stabilite... Populatia Romaniei se afla intr-un proces accentuat de imbatranire. Numarul varstnicilor este mai mare decat cel al tinerilor, iar raportul intre cele doua grupuri de varsta se degradeaza continuu. Pe de alta parte, speranta de viata a scazut drastic, in special in cazul barbatilor. In prezent, romanii traiesc mai putin chiar decat albanezii, media de varsta fiind de 66 la barbati si 73 de ani la femei. Prin comparatie, in Franta, barbatii traiesc, in medie, 75 de ani, iar femeile 82 de ani. Ponderea populatiei feminine a Romaniei a crescut de la 50,8 (in 1992) la 51,2 la suta (in 2002), astfel ca, in prezent, raportul este de 1.051 femei la 1.000 barbati. Comparativ cu anul 1992 se mai constata o crestere a ponderii populatiei rurale, de la 45,7 la 47,3 la suta, concomitent cu scaderea corespunzatoare a populatiei urbane (numarul locuitorilor din municipii si orase s-a diminuat cu 7 la suta). Pe judete, cel mai mult a scazut populatia din Caras-Severin (cu 11,4 procente) si Hunedoara (11,1%), cresteri fiind inregistrate doar in Ilfov (4,6%) si Iasi (0,9%). Capitala are 1.921.751 locuitori, cel mai populat judet este Prahova, cu aproape 820 de mii de locuitori, iar populatia cea mai redusa este in Covasna - 222 de mii de locuitori. In linii mari, structura etnica se pastreaza aceeasi de acum 10 ani, cu mentiunea ca populatia maghiara si cea germana sunt in scadere, iar cea rroma (tiganeasca) in crestere. Numarul persoanelor care s-au declarat romani a fost de 19.409.400, ceea ce reprezinta 89,5 la suta din totalul populatiei - la fel ca in 1992. De etnie maghiara s-au declarat 1,43 milioane dintre cei intervievati (6,6 la suta), cu aproape 200 de mii mai putini decat in 1992; populatia de etnie germana a Romaniei s-a injumatatit, ajungand in prezent la 60 de mii; numarul tiganilor a crescut, in schimb, cu peste 130 de mii, ajungand la 535.250, respectiv 2,5 la suta din populatia intregii tari. S-a dublat, fiind acum de 6.786, numarul croatilor care traiesc in Romania, dar din punct de vedere procentual acestia nu sunt inca prezenti in statistici. Intrucat foarte multi dintre tigani au declarat alta limba materna decat romani, structura populatiei dupa limba materna difera in mod semnificativ de cea rezultata dupa raportarea la apartenenta etnica. 19,74 milioane de persoane (91 la suta) au declarat romana ca limba materna si 1,447 (6,7 la suta) maghiara. Nici structura confesionala n-a suferit schimbari spectaculoase. De religie ortodoxa este 86,7 la suta din totalul populatiei tarii, catolici sunt ceva mai mult de un milion (4,7 la suta), urmeaza reformatii, cu 3,2 la suta, penticostalii (1,5 la suta) si greco-catolicii (0,9 la suta). Grupurile celor din alte religii sunt procentual subunitare. Fara religie si atei s-au declarat doar 23 de mii dintre cei intervievati, respectiv 0,1 la suta din total - mai putini decat in urma cu un deceniu. Cresterea usoara a fondului locativ (concretizata prin inregistrarea unui supliment de 100 de mii de locuinte), impreuna cu scaderea populatiei, au facut ca marimea medie a unei gospodarii a populatiei sa scada de la 3,07 persoane in 1992, la 2,89 persoane in 2002. Suprafata medie locuibila a ajuns la 14,2 mp de persoana, in crestere cu 2,7 mp.