"Sper sa avem acum un ambasador in Cer"

Inca de la ora 11,00, la Fantana din Piata Universitatii sau strans sute de oameni de toate varstele sa petreaca corpul neinsufletit al lui Alexandru Paleologu pe ultimul drum. Doar pentru asi lua

Inca de la ora 11,00, la Fantana din Piata Universitatii sau strans sute de oameni de toate varstele sa petreaca corpul neinsufletit al lui Alexandru Paleologu pe ultimul drum. Doar pentru asi lua ramas bun de la cel pe care lau admirat, zeci de romani fie ca lau cunoscut personal, fie doar ca iau citit cartile au venit de la sute de kilometri departare, din Braila, Piatra Neamt si Iasi. Au venit si multi doar din pura curiozitate ori pentru ca sau nimerit intamplator in acel moment in centrul Capitalei. "Sper ca acum avem un ambasador in Ceruri", spune un revolutionar. "Poate o sa ne duca vorba si in cer, pentru ca el nu a trait niciodata numai pentru el", adauga acesta. In asteptarea cortegiului funerar, George Pruteanu deapana amintiri legate de Paleologu. "Il cunosc de 32 de ani. Am fost in Senat opt ani de zile colegi si neam purtat mereu respect reciproc, in ciuda viziunilor politice diferite", povesteste Pruteanu. Cu zambetul pe buze, cineva isi aminteste de nonconformismul celui trecut in nefiinta la un Congres al Culturii din anii '70, cand, in prezenta Elenei Ceausescu, Paleologu a venit in semn de protest "in slapi". Cortegiul funerar soseste si se opreste in dreptul Troitei de la Universitate. Cu telefoane mobile cu camera de luat vederi, cu flori, oamenii se imping pentru al vedea pe cel plecat dintre noi si totusi atat de prezent prin spirit. Buchinistii scot de prin fundul cutiilor volumele lui Paleologu si le pun la vedere. Cortegiul se indreapta spre Patriarhie. In multimea curioasa se ascund prieteni si cunoscuti ai lui Paleologu. Sumedenie de oameni de cultura si de politicieni pe metru patrat, care vor sa asiste la slujba tinuta de Patriarhul Teoctist: ministrul Agriculturii, Gheorghe Flutur, Theodor Stolojan si o groaza de politicieni din toate partidele si ambasadori straini. Premierul Calin Popescu Tariceanu, care ii are alaturi pe ministrul Afacerilor Externe, Mihai Razvan Ungureanu, pe ministrul culturii... Adrian Iorgulescu, dar si pe fostul presedinte al Romaniei Emil Constantinescu, spune cateva vorbe. Sotia si fiul celui plecat dintre noi asculta absenti, in haine cernite si isi cenzureaza lacrimile, asa cum ar fi vrut sotul si tatal. "Suntem obligati sa suprapunem tristetii noastre un indemn la seriozitate si profunda meditatie asupra moravurilor, naravurilor si bunuluisimt colectiv", spune Tariceanu. "Dumnezeu sal odihneasca pe el si sa ne ierte pe noi", incheie premierul. Dupa citirea discursului Majestatii Sale Regele Mihai, fiul lui Alexandru Paleologu, sotia lui, rand pe rand toata familia saruta icoanele de pe pieptul celui care lea fost drag. La cimitirul Bellu din Capitala, alte sute de oameni asteapta unii sa stie, unii sa vada, altii sa arunce un pumn de tarana si sa puna o floare la mormant. Sicriul modest din lemn este purtat de soldati ai Garzii de Onoare. Se fac onorurile. Oamenii cocotati pe morminte, in copaci tresar la auzul focurilor de arma trase in onoarea celui defunct. Lumea se napusteste sa primeasca un prosop si o chifla pomana. Politicienii, altii decat la Universitate ori la Patriarhie, spun cuvinte triste. Aceleasi cuvinte frumoase, mereu in alte guri.