Slobodan Milosevici descrie o "conspiratie occidentala impotriva poporului sarb"

Joi, in cea de-a treia zi a procesului intentat la Haga fostului presedinte iugoslav Slobodan Milosevici, acuzatul a avut, in sfarsit, ocazia sa vorbeasca fara a fi intrerupt. Si a vorbit. Timp de

Joi, in cea de-a treia zi a procesului intentat la Haga fostului presedinte iugoslav Slobodan Milosevici, acuzatul a avut, in sfarsit, ocazia sa vorbeasca fara a fi intrerupt. Si a vorbit. Timp de aproape cinci ore, ex-liderul iugoslav, jurist de formatie, a argumentat in fata Curtii ca procesul in desfasurare este o "imensa conspiratie impotriva sa si a poporului sarb", "o uriasa manipulare" menita sa-i discrediteze pe sarbi in fata istoriei si sa "justifice moral" crimele comise de NATO in razboiul impotriva Iugoslaviei. "Toata lumea stie ca acesta este un proces politic" - a subliniat Milosevici, insistand ca el insusi se afla pe banca acuzarii nu in nume propriu, ci in numele intregului popor sarb, "al milioanelor de oameni care l-au votat si care il sustin". De altfel, "sarbii nu au declansat niciodata vreun razboi", a explicat el. "Razboiul din Bosnia a inceput cu asasinarea tatalui miresei in timpul unei nunti la Saraievo", iar conflictul din Croatia, la fel, a fost declansat de atacuri lansate impotriva sarbilor. "Este o absurditate sa fie blamata tocmai tabara care nu a inceput razboiul" - a declarat Milosevici. Campania din Kosovo- o operatiune anti-terorista Cat despre campania din Kosovo, aceasta nu a fost decat o "operatiune anti-terorista condusa de fortele de ordine sarbesti pe propriul teritoriu". "Americanii au dreptul sa poarte un razboi anti-terorist in cealalta parte a globului, lucrul acesta este considerat logic si normal. Iar aici (la Haga, n.r.), lupta impotriva terorismului in interiorul propriei tari este considerata a fi o crima". Tot mai congestionat la fata, fostul presedinte iugoslav s-a referit la "oceanul de minciuni" care au justificat atacurile NATO impotriva Iugoslaviei. El a insistat ca nu a existat nici un fel de "dezastru umanitar" in Kosovo inaintea declansarii bombardamentelor NATO, iar kosovarii albanezi despre care procurorii TPI au afirmat ca ar fi fost expulzati din provincie, si-au parasit de fapt casele "de teama luptatorilor UCK care ii bateau, ii maltratau, ii omorau". Adevaratul exod din Kosovo a inceput abia dupa bombardamentele NATO, a declarat fostul presedinte iugoslav. "Ma acuza pe mine de crime pe care le-au comis de fapt ei", a spus el, referindu-se la liderii Aliantei Nord-Atlantice. Masacrul de la Racak - o inscenare Milosevici si-a inceput pledoaria prin prezentarea a doua inregistrari video; prima, un montaj pentru publicul iugoslav dupa un reportaj al televiziunii germane ARD, prezenta suferintele locuitorilor oraselor bombardate de avioanele aliate. Cea de-a doua, care a durat aproape o ora, a fost un documentar realizat in cadrul magazinului "Monitor" apartinand aceleiasi televiziuni si intitulat "Totul a inceput cu o minciuna". Pe baza unor interviuri cu membrii echipei de medici legisti care au investigat masacrul de la Racak (cel care a justificat declansarea atacurilor NATO) si cu oficiali din misiunea OSCE, realizatorii documentarului au ajuns la concluzia ca nu exista suficiente dovezi care sa demonstreze ca albanezii ale caror trupuri au fost descoperite la Racak ar fi fost civili ucisi de fortele sarbe. Cei intervievati de reporterii germani inclinau sa creada ca albanezii - sau macar o parte dintre ei - ar fi fost membri UCK ucisi intr-o confruntare cu sarbii, si nu executati, asa cum s-a afirmat. Versiunea masacrului a fost adoptata pentru a justifica in ochii opiniei publice din Occident atacurile impotriva Iugoslaviei - spun realizatorii documentarului. Unul dintre cei intervievati, generalul german Heinz Loquai, afirma ca "atacurile NATO contravin legilor internationale" si se declara "rusinat" de pozitia adoptata de guvernul sau. "Aceste inregistrari sunt niste atomi de adevar intr-un ocean de minciuni" inscenate impotriva sa si a poporului sarb- a subliniat Slobodan Milosevici in continuarea pledoariei. Convoaiele de civili albanezi - bombardate deliberat de NATO Alte imagini prezentate Curtii au fost cateva fotografii socante ale civililor albanezi ucisi la Djakovica la 14 aprilie 1999, cand avioanele NATO au bombardat din greseala un convoi de refugiati kosovari. Fostul lider iugoslav a sustinut ca atacurile NATO ar fi fost deliberate, civilii fiind luati drept tinta "pentru ca se intorceau acasa", ei dezmintind, astfel, "propaganda occidentala despre epurarea etnica din provincie". 70 de albanezi au fost ucisi atunci, iar imaginea cadavrelor lor ingrozitor mutilate a fost adusa de Milosevici ca proba in fata tribunalului. "Apararea noastra a fost eroica" Slobodan Milosevici a negat cu indignare acuzatiile aduse de procurorii TPI referitoare la crimele de razboi comise sub comanda sa: " In traditia militara sarba, un prizonier de razboi e sacru. Armata si politia aveau ordine stricte. Misiunea lor era de a proteja cetatenii. Nu spun ca nu au fost comise crime de catre unii indivizi, insa nu se poate culpabiliza armata si politia pentru ele". In timpul "agresiunii NATO", poporul sarb "s-a aparat cu eroism", a mai spus fostul presedinte. "Apararea noastra a fost eroica. Suntem singura tara care a reusit sa doboare un avion asa-zis invizibil al NATO". Dupa cinci ore de peroratii, acuzatul a fost nevoit, totusi, sa se intrerupa, deoarece timpul rezervat sedintei de joi expirase. Slobodan Milosevici urma sa-si continue pledoaria a doua zi, el avand dreptul sa-si prezinte punctul de vedere intr-un interval de timp egal cu cel folosit de procuratura, al carei rechizitoriu a durat noua ore. In final, el si-a manifestat intentia de a-i cita ca martori pe liderii occidentali "care aveau un cuvant de spus in alegerea tintelor NATO". Printre acestia, presedintele francez Jacques Chirac pe care Milosevici "l-a auzit declarand la televiziune ca a salvat podurile din Belgrad". "Aceasta demonstreaza ca sefii de stat decideau tintele bombardamentelor". "Cand va veni aici, cum am dreptul de a examina martorii, il voi intreba de ce nu s-a opus prin veto la distrugerea unui mic oras minier si a altor tinte".