Semnal de alarmă: tot mai mulţi copii români suferă de obezitate

Un raport european arată că adolescenţii se confruntă cu mari probleme de greutate, cauzate de lipsa activităţii fizice şi de o alimentaţie nesănătoasă, bogată în grăsimi şi zahăr.

Problemele legate de greutate sunt tot mai îngrijorătoare, atrag atenţia specialiştii de la Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), potrivit cărora până la 27% din adolescenţii de 13 ani şi 33% din copiii de 11 ani sunt supraponderali. Aşa arată un studiu recent, desfăşurat în 53 de ţări, printre care şi România. Într-un clasament al obezităţii, ţara noastră s-ar situa undeva la mijloc. 

„Obezitatea câştigă teren din două motive: activitatea fizică insuficientă şi consumul de alimente bogate în zahăr, sare şi grăsimi. Această combinaţie de factori este fatală. Percepţia noastră asupra a ceea ce este normal s-a schimbat. Să fii supraponderal este văzut acum drept ceva obişnuit. Nu trebuie să mai lăsăm o generaţie să crească în ideea că obezitatea este o nouă normă”, a declarat Zsuzsanna Jakab, director OMS pentru Europa. 

Raportul arată că obezitatea la copii atinge cele mai înalte niveluri în Grecia, Portugalia, Irlanda şi Spania, în timp ce niveluri mai scăzute ale acestui fenomen sunt întâlnite în Olanda şi Elveţia, ţări care au reuşit să schimbe mentalitatea cetăţenilor prin promovarea consumului de fructe şi legume, precum şi prin taxarea anumitor alimente. 

Medic şcolar: „Elevii români mănâncă prost“

Nu acelaşi lucru se poate spune despre România, unde statistici concrete privind obezitatea la copii nu există. Medicul şcolar Daniela Rajka atrage atenţia că tot mai mulţi copii care trec pragul cabinetului său se confruntă cu probleme de greutate. 

„Cu certitudine, suntem sub datele care se dau în Europa Centrală şi în America de Nord. Din ce am remarcat, elevii mănâncă prost, dar nu e vorba neapărat de ceea ce se vinde la chioşcurile din şcoli, unde totul este din ce în ce mai controlat, ci contează mult şi ce fac după ce părăsesc incinta şcolii, mai ales că sunt consumatori de fast-food şi de băuturi carbogazoase”, 

a explicat doctorul. 

Copiii obezi dezvoltă probleme psihologice

Potrivit conferenţiarului Gabriela Roman, în ultimul an a crescut numărul copiilor care se confruntă cu probleme de greutate. Cu toate acestea, cei mai mulţi ajung târziu la un medic specialist. „Ei ar trebui să fie văzuţi de medicul de familie sau de nutriţionist. Oricum, părinţii sunt cei care ar trebui să se alarmeze şi să solicite sfatul specialistului. Problema este că aceşti

copii dezvoltă numeroase probleme psihologice, se izolează de cele mai multe ori pentru că sunt stigmatizaţi de colegi, dar şi de cei din jur”, subliniază Gabriela Roman. 

În schimb, la adulţi, supraponderea şi obezitatea afectează cam 73% din populaţie. „Mai exact, obezitatea este prezentă în 36% din cazuri, iar supraponderea – în 37% din cazuri”, conchide specialista. ;

Prof. Nicolae Hâncu: „Din toamnă, la dirigenţie se va discuta despre sănătate“

Profesorul doctor Nicolae Hâncu, membru de onoare al Academiei Române, a vorbit într-un interviu acordat ziarului „Adevărul” despre obezitatea la copii.

„Adevărul”: Care este dimensiunea acestui fenomen  în România?

Prof. dr. Nicolae Hâncu: Problema obezităţii la copil este extrem de alarmantă în lume, atât în Europa, dar mai ales peste Ocean. În România, fenomenul este în curs de creştere şi a devenit alarmant în ultimii ani. Deocamdată nu avem studii epidemiologice, ceea ce ar însemna să facem investigaţii în diferite colectivităţi, la diferite vârste ale copilului, iar pentru acest lucru avem nevoie de acordul părinţilor, ceea ce complică extrem de mult lucrurile.

Totuşi, ce arată datele? Unde ne situăm?

Cifrele care s-au vehiculat până acum au fost complet eronate şi nu este normal să ne jucăm cu astfel de date. La un moment dat s-a spus că 35% din copii sunt obezi, ceea ce era de-a dreptul jignitor. Avem, în schimb, estimări clinice, în funcţie de numărul de copii aduşi la consultaţii de părinţi, dar şi în funcţie de ce putem observa pe stradă. Cert este că fenomenul e în creştere. 

Care au fost motivele pentru care s-a ajuns la o astfel de situaţie?

Una dintre cauze este stilul de viaţă. Vorbim de o alimentaţie necorespunzătoare, nu doar la şcoală, ci şi acasă. Apoi, există acel sedentarism, clar dovedit de rezultatele programului naţional de evaluare a stării de sănătate a populaţiei desfăşurat în anul 2007.  

Ce măsuri trebuie luate pentru a combate acest fenomen?

Spre exemplu, din toamnă vor exista ore de dirigenţie în care se va discuta despre sănătate, reguli de sănătate, de igienă, în care se va discuta despre alimentaţia sănătoasă. Noi am iniţiat în urmă cu mulţi ani proiectul anti-fast-food în şcoli. Ştiţi cum se aplică legile în România, dar este un început. Contează foarte mult ca lecţiile de nutriţie care se vor face în şcoli să fie continuate acasă, printr-o alimentaţie sănătoasă favorizată de iniţiativele părinţilor.

Cât de mult contează activitatea fizică?

Este esenţială. Este inadmisibil fenomenul de masă care are loc la noi, anume scutirea de activitate fizică. La acest lucru contribuie din plin atitudinea profesorului de educaţie fizică, pentru că a stabilit nişte norme draconice, care nu pot fi trecute de orice copil. Cei mici nu trebuie să fie stimulaţi să facă performanţă sportivă. Important este să facă, pur şi simplu, activitate fizică. 

Ce boli riscă să dezvolte copiii supraponderali?

În cazul lor, bolile cardiovasculare, hipertensiunea arterială şi diabetul zaharat apar mai repede. Fenomenul este frecvent întâlnit în străinătate, dar încet-încet ne apropiem şi noi de acest model. Există, totuşi, guverne care au investit foarte mult în prevenţie şi care au reuşit să schimbe mentalitatea cetăţenilor, cum sunt Elveţia şi Olanda.