Sefii de la CNH si-au cumparat Jeep si limuzine cu pretul vietii minerilor

14 mineri au murit in luna august a anului trecut dupa accidentul de la mina Vulcan. N-au trecut nici doua saptamani de la un alt accident, la aceeasi mina, dupa care zece familii au fost indoliate,

14 mineri au murit in luna august a anului trecut dupa accidentul de la mina Vulcan. N-au trecut nici doua saptamani de la un alt accident, la aceeasi mina, dupa care zece familii au fost indoliate, iar alti patru mineri au fost raniti. Dupa astfel de tragedii, scenariul oficialilor romani pare tras la indigo: o echipa guvernamentala (eventual cu premierul Adrian Nastase in frunte) se urca in elicopter si "desanteaza" la locul accidentului. Se face o comisie de investigare a cauzelor accidentului, iar Guvernul, in marinimia sa social-democrata, incearca sa aline cu cateva zeci de milioane de lei durerea celor ramasi fara tata sau sot. Aceeasi solidaritate o manifesta si conducerea Companiei Nationale a Huilei (CNH), care, pe langa ajutoarele individuale ale colegilor celor morti, incearca sa ajute cu bani familiile ortacilor inghititi de mina. Obsesiv, printre cauzele accidentelor miniere apare lipsa banilor pentru retehnologizarea activitatii si pentru asigurarea unor conditii mai sigure de munca. Numai ca, atunci cand se gasesc ceva bani, CNH ii arunca (in cel mai fericit caz!) pe utilaje de muzeu cumparate de la firme-capusa, cu stranse legaturi cu bosii din zona ai partidului. Un raport socant al Garzii Financiare demonstreaza cat de departe merg nesimtirea si lacomia celor care fac afaceri cu vietile minerilor. Desi se plange ca nu are bani nici de lampase, CNH si-a tras un Jeep Grand Cherokee, 11 autoturisme Opel, un Daewoo Espero si 10 Dacii pentru ... "transportul salariatilor companiei", in conditiile in care "in dotarea companiei exista un numar corespunzator de masini". 4,7 miliarde lei a platit CNH firmei Star Trans S.A. din Petrosani pentru aceste masini, a dezvaluit Marian Pasulea, comisarul general adjunct al Garzii Financiare. Oare seful Industriei, Dan Ioan Popescu, si premierul Nastase stiu de aceasta afacere? Iar daca au aflat de ea, de ce nu au miscat un deget? "Noi am descoperit 12 firme-capusa, insa probabil numarul lor este mult mai mare", a adaugat Neculae Plaiasu, precizand ca exista numeroase suspiciuni legate de foile de parcurs zilnice, precum si de facturile fiscale intocmite. Magariile descoperite de Garda vizeaza afacerile CNH cu firmele-capusa, de la utilaje miniere cumparate prin intermediari (cu adaosul de rigoare), pana la cele cu plasa de sarma, lubrifianti si uleiuri minerale. SC BITU SRL a castigat din capusareala cu plasa de sarma vanduta CNH peste 2,2 miliarde lei (doar prin intocmirea unor facturi), iar SC MAST PROD SRL Chisineu-Cris a pagubit Compania Huilei cu vreo 3,8 miliarde lei in afaceri cu lubrifianti si carburanti. "In proportie de 99%, pentru astfel de contracte sunt vinovati cei de la CNH", a conchis Marian Pasulea. 73 de miliarde de lei au fost alocate de catre guvern pentru investitii in utilaje si echipamente de protectie dupa accidentul de anul trecut. Ce s-a intamplat cu banii? "Ancheta pe care am deschis-o va analiza si daca firmele-capusa de pe langa mina au cheltuit din cele 73 de miliarde alocate", spunea, pe 17 mai, Dan Ioan Popescu, ministrul Industriei, adaugand ca rezultatele vor fi facute publice intr-o saptamana. Pana acum, nimic. 24 mai 2002: "Trebuie sa recunosc ca (...) institutiile statului nu au luat masurile necesare eliminarii firmelor-capusa si finalizarii dosarelor penale pornite atunci", afirma premierul Adrian Nastase in videoconferinta cu prefectii. Poate ca sefii locali ai propriului partid "au grija" ca aceste dosare sa nu fie finalizate. Pentru ca sunt foarte multi bani publici in joc. Altfel cum se explica profitul de peste 100 de miliarde lei (la sfarsitul anului 2000) inregistrat de o firma cu 3 angajati, "partener de afaceri" al CNH?