Se extinde revolta: încă un mare sindicat contestă ordonanța ce lasă prima zi de medical neplătită

Încă un mare sindicat - Cartel Alfa - cere Avocatului Poporului să sesizeze CCR pentru a constata neconstituționalitatea unei prevederi din ordonanța care prevede neplata primei zile din concediul medical.

Confederația Națională Sindicală „Cartel ALFA” a înaintat, la data de 27 ianuarie 2026, o sesizare oficială către instituția Avocatului Poporului, solicitând sesizarea Curții Constituționale a României (CCR) cu privire la neconstituționalitatea prevederilor art. II alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 91/2025.

Cartel Alfa susține că „actul normativ contestat introduce, în mod indirect, o zi de concediu medical neplătită, aplicabilă în perioada 1 februarie 2026 – 31 decembrie 2027, prin diminuarea cu o zi a indemnizațiilor de asigurări sociale de sănătate, indiferent de cauza medicală sau de stagiul de cotizare al asiguratului”.

Principalele motive invocate în sesizarea adresată Avocatului Poporului

Potrivit sindicatului, principalele motive invocate în sesizarea adresată Avocatului poporului sunt:

- Încălcarea condițiilor constituționale privind adoptarea ordonanțelor de urgență

OUG nr. 91/2025 nu este fundamentată pe existența unei situații extraordinare reale și nici pe imposibilitatea amânării reglementării, așa cum impune art. 115 alin. (4) din Constituție. Măsura are un caracter eminamente bugetar și nu produce efecte imediate, fiind aplicabilă la o lună de la adoptare, ceea ce confirmă lipsa urgenței constituționale.

- Afectarea drepturilor fundamentale, interzisă prin ordonanță de urgență

Prin suprimarea indemnizației aferente primei zile de concediu medical, ordonanța afectează drepturi fundamentale, încălcând art. 115 alin. (6) din Constituție, care interzice adoptarea de ordonanțe de urgență ce aduc atingere drepturilor și libertăților fundamentale.

- Încălcarea dreptului la protecție socială, la ocrotirea sănătății și la protecția socială a muncii

Măsura contravine art. 47 alin. (2), art. 34 alin. (1) și art. 41 alin. (2) din Constituție, întrucât reduce protecția acordată lucrătorilor într-o situație de vulnerabilitate – incapacitatea temporară de muncă – și încurajează comportamente cu risc pentru sănătatea individuală și publică, precum prezentarea la muncă în stare de boală.

- Restrângere disproporționată și nejustificată a drepturilor

Introducerea unei sancțiuni financiare generalizate, aplicabile tuturor asiguraților, nu respectă criteriile de necesitate și proporționalitate prevăzute de art. 53 din Constituție, în condițiile în care există instrumente alternative pentru combaterea eventualelor abuzuri.

- Atingere adusă drepturilor patrimoniale ale asiguraților

Indemnizația de concediu medical reprezintă o creanță de asigurări sociale, protejată de art. 44 din Constituție și de art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Suprimarea primei zile de indemnizație constituie o ingerință disproporționată în patrimoniul asiguraților.

„Având în vedere aceste aspecte, CNS „Cartel ALFA” solicită Avocatului Poporului să exercite atribuția constituțională de sesizare a Curții Constituționale, în vederea constatării neconstituționalității prevederilor art. II alin. (1) din OUG nr. 91/2025.

Confederația reafirmă că dreptul la protecție socială în caz de boală nu poate fi condiționat, diminuat sau transformat într-un instrument de disciplinare bugetară, iar orice reformă a sistemului de asigurări sociale trebuie realizată prin dialog social real, transparență și respectarea strictă a Constituției”, a informat vineri sindicatul.

Consultanții incriminează introducerea termenului „zi lucrătoare”

Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) intenționează să introducă un exemplu de calcul care precizează în mod explicit că se scade prima zi lucrătoare de concediu medical, un proiect în acest sens fiind publicat pe site-ul instituției.

„Această abordare schimbă efectul juridic al OUG nr. 91/2025 și conduce, în practică, la introducerea unei zile neplătite suplimentare, care nu este prevăzută de ordonanță. Normele metodologice nu pot modifica sau completa actul normativ de rang superior, ci au exclusiv rolul de a explica și aplica prevederile legale existente”, a declarat Luminița Obaciu, membră în cadrul Comitetului Fiscal al Camerei Consultanților Fiscali (CCF).

Aceștia amintesc că este bine-cunoscut faptul că medicul acordă concediul medical pe o perioadă calendaristică, astfel că prima zi de medical poate fi o zi nelucrătoare. În această ipoteză, aplicarea exemplului din proiectul de norme ar conduce la situații nejustificate în care persoanele care intră în concediu medical într-o zi nelucrătoare ar fi dezavantajate prin scăderea primei zile lucrătoare, deși legea nu prevede o asemenea sancțiune financiară.

O astfel de interpretare este de natură să genereze aplicări neunitare în practică, confuzie pentru angajatori și asigurați și, în final, potențiale litigii, susțin consultanții, adăugând că analiza conținutului proiectului relevă o problemă majoră de legalitate, întrucât exemplul de calcul inclus în norme contrazice prevederile actului normativ de bază.

„Potrivit legislației în vigoare, respectiv Ordonanța de urgență nr. 158/2005, concediul medical se acordă pe zile calendaristice, însă indemnizația aferentă se plătește exclusiv pentru zilele lucrătoare din perioada de concediu. Această regulă este esențială pentru înțelegerea corectă a mecanismului de plată și trebuie avută în vedere la interpretarea oricărei modificări ulterioare”, afirmă Luminița Obaciu.

Ordonanța de urgență nr. 91/2025 prevede că, în perioada februarie 2026 – decembrie 2027, concediul medical se plătește începând cu a doua zi de concediu medical. Astfel, textul ordonanței se referă la prima zi de concediu medical, fără a distinge între zile lucrătoare și nelucrătoare, iar această prevedere trebuie interpretată în mod obligatoriu în corelație cu regulile generale din OUG nr. 158/2005 privind plata exclusiv a zilelor lucrătoare.

În acest context, dacă prima zi de concediu medical este o zi nelucrătoare, cum ar fi o sâmbătă, o duminică sau o sărbătoare legală, nu poate exista o zi neplătită din perspectiva indemnizației, deoarece respectivele zile nu ar fi fost plătite oricum. Într-o asemenea situație, plata indemnizației va începe cu prima zi lucrătoare din concediul medical, fără a se putea reține existența unei zile lucrătoare neplătite.

Din păcate, spun consultanții fiscali, noul proiect al CNAS vine cu o completare nepermisă la legea primară în sensul că un concediu medical se plătește începând cu a doua zi lucrătoare de concediu medical, față textul legal care vorbește de a doua zi de concediu medical, fără sintagma „lucrătoare”, iar acest lucru conduce la anomalia descrisă mai sus.

Această abordare nu doar că modifică efectul juridic al OUG nr. 91/2025, dar generează și o incoerență tehnică evidentă în ceea ce privește suportarea indemnizației între angajator și bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate (FNUASS).

Haos în calculele contabile

Conform legislației actuale, indemnizația de concediu medical este suportată din fondul de salarii al angajatorului începând cu a doua zi calendaristică de concediu medical și până în a șasea zi calendaristică inclusiv, iar începând cu a șaptea zi calendaristică, indemnizația este suportată din FNUASS.

Totuși, în exemplul din normele propuse, în care se scade o zi lucrătoare, nu mai rezultă în mod clar câte zile sunt suportate de angajator și câte de FNUASS, raportat la zilele calendaristice ale concediului.

„Prin eliminarea unei zile lucrătoare din calcul, fără a corela această scădere cu intervalele calendaristice stabilite de lege pentru suportarea indemnizației, exemplul din norme nu poate fi aplicat. Practic, se ajunge la situații în care numărul de zile plătite nu mai corespunde nici cu perioada de suportare din fondul de salarii al angajatorului, nici cu cea din FNUASS, ceea ce face imposibilă o aplicare corectă și coerentă a regulilor legale”, susțin consultanții.

Auditori fiscali: Ordonanța crează probleme și angajatorilor și angajaților

Potrivit specialiștilor în audit de la TPA, măsura va avea impact asupra angajatorilor şi specialiştilor în resurse umane, care se confruntă din nou cu o creştere a birocraţiei şi a timpului necesar pentru gestionarea absenţelor şi pentru procesarea şi calcularea salariilor, fapt ce poate avea un impact indirect asupra productivităţii din cadrul companiei.

„Pentru angajaţi, noua măsură fiscal-bugetară implică scăderea veniturilor nete în perioadele în care se confruntă cu probleme temporare de sănătate, precum şi necesitatea unei planificări financiare mai atente, mai ales în cazul afecţiunilor recurente. Pentru angajatori şi specialiştii în resurse umane, complexitatea administrativă se amplifică din nou, într-un interval scurt de timp de la ultima modificare legislativă în acelaşi domeniu, şi generează dificultăţi semnificative pentru activitatea de salarizare. Pe lângă actualizarea aplicaţiilor de calcul salarial, ajustarea procedurilor interne şi a regulamentelor de ordine interioară privind aprobarea şi evidenţa concediilor medicale, companiile şi departamentele de salarizare vor trebui să gestioneze şi relaţia cu angajaţii pentru evitarea posibilelor nemulţumiri legate de diminuarea venitului net în lunile în care sunt acordate concedii medicale", susțin auditorii TPA.