Scamatorii preelectorale

Un oier caruia i se arata Dumnezeu mai des decat lui Petrache Lupu, un maidanez ridicat la rang de dulau, o papusa gonflata devenita moneda de schimb politic, o americanca antrenata in desertul Nevada

Un oier caruia i se arata Dumnezeu mai des decat lui Petrache Lupu, un maidanez ridicat la rang de dulau, o papusa gonflata devenita moneda de schimb politic, o americanca antrenata in desertul Nevada pentru un desant asupra Cotrocenilor, un antisemit circumcis peste noapte, un rege surghiunit care atarna medalii de gatul celor ce l-au izgonit. Balciul politic romanesc editia 2004 s-a populat cu tot felul de personaje funambulesti si creaturi schimonosite. Mai lipseste doar femeia cu barba si reprezentatia poate incepe. De fapt, daca dintre umbrele memoriei s-ar desprinde si ar mai iesi la lumina Bratianu-Cartof si Principele Iosipescu-Zambra, ne-am gasi fix acolo de unde am plecat, in pacla lui '90, in paleoliticul democratiei. Tabloul se completeaza insa zi de zi cu noi fapturi, unele grotesti, altele ridicole, mai toate insa lipsite de contur si consistenta. Pana-n 28 noiembrie mai e loc si pentru "Partidul Vacanta Mare - ramura Leana lui Partag" sau pentru "Alianta PUNR-UDMR". Intr-un an electoral, reasezarile, regruparile, redefinirile si surprizele politice sunt firesti. Peste tot in lumea civilizata, in astfel de momente se formeaza aliante, se desfac asocierile falimentare, se racoleaza sau se elimina membri si vedete de partid. Din acest punct de vedere, toata vanzoleala romaneasca din primele zile ale lui 2004 ar putea fi incadrata in normalitatea preelectorala. Ca intr-o partida comentata de maestra Polihroniade, unde nebun ia la E6, Basescu da sah la Alianta si anunta ca iese pe marginea tablei, Roman ii ia cativa pioni lui Basescu ca sa-si faca propriul partid, Gusa se amesteca si el unde poate, printre piesele negre cu care joaca Opozitia, Emil Constantinescu, un rege jerpelit venit dintr-o partida de mult incheiata, se invarte bezmetic printre patratele, iar Hrebenciuc-Kasparov tot inghesuie piese pe tabla ca sa fie masa bogata. Nimic din toate aceste mutari si invarteli nu are insa legatura cu consolidarea propriei pozitii politice, asa cum ar fi normal inaintea marii confruntari. Toate manevrele spectaculoase din ultimele saptamani au doar rostul de a slabi adversarii si de a crea confuzie in randul unui electorat si asa dezinteresat de politica. In locul unei schimbari a garniturii uzate de politicieni, se inlocuieste doar populismul care a facut epoca in Romania ultimului deceniu cu frivolitatea de ultima generatie.
Cel care iese cel mai castigat din aceasta ameteala este, fara indoiala, PSD. Partidul de guvernamant isi incununeaza, in acest fel, cei 3 ani de mandat de pana acum, construiti in mare parte pe campanii de imagine fara un fundament in realitate. In locul unei reforme interne, menita sa stearga din pacatele de dinaintea spovedaniei electorale, PSD prefera sa creeze diversiuni, sa ridice perdele de fum, sa inalte tinte false. Cu ochii atintiti spre grimasele si gramezile de parai ale lui Becali, alegatorii nu vor mai socoti atat de nefiresti nici baladele inchinate lui Mischie, nici escrocheriile lui Oprisan. In loc sa-si clarifice orientarea doctrinara, care adesea il impinge de la linia sa de centru la masuri de stanga extrema, partidul lui Adrian Nastase se simte mai in largul sau sa contreze Opozitia de centru-dreapta prin chichite de tribunal, inventand metode de a forta neinregistrarea Aliantei PNL-PD. Arsenalul Puterii nu se opreste insa aici. Manevre dibace sunt puse la cale pentru a compromite o alta componenta a reformei politice: sistemul electoral. Deja primele actiuni de manipulare au fost puse in opera pentru a demonstra - desigur, prin vocea altora - cat de nociva ar fi introducerea votului uninominal in 2004. Vor urma si alte scamatorii, vor mai iesi din jobenul unor iluzionisti ai partidului partide-iepuri si candidati-panglicari pentru a opri eroziunea popularitatii PSD.
Nici din partea Opozitiei nu se intrezareste insa vreun semn de maturizare. Anii petrecuti in afara scenei Puterii nu i-au facut pe liderii acesteia nici mai responsabili, nici mai vii in actiune. O relaxare periculoasa pentru partidele de la care se asteapta cea mai sustinuta replica la PSD domneste in sediile din Modrogan si Aviatorilor ale PD si, respectiv, PNL. Basescu face politica dupa cum se trezeste dimineata, Stolojan pare hipnotizat de baletul naucitor al aliatului sau, iar juristii Aliantei Dreptate si Adevar nici macar nu inteleg daca tribunalul le-a admis sau le-a respins cererea de inregistrare. Candidat la Primarie e acceptat orice baiat adunat de pe strada, in vreme ce zumzetul de nemultumire ce se ridica dinspre filialele ambelor partide e inteles la centru ca imnuri de slava inchinate conducerii intelepte. Din partea PRM si a liderului sau, nici nu se astepta cineva la vreo clarificare ideologica sau la vreun semn de seriozitate in actiunea politica. Dimpotriva, recenta si neconvingatoarea sa convertire in prieten cu forta al poporului evreu ii face pe destui dintre alegatorii sai sa se scarpine in crestet. Cat despre capcana Becali, intinsa parsiv de Hrebenciuc, ea incepe deja sa functioneze: C.V. Tudor s-a lansat deja intr-o polemica de "incalzire" cu patronul Stelei, care il va consuma de aici incolo. Doar UDMR isi vede, in ritm de schior de fond, de traseul ei, trecand pe langa jaloanele din lista de revendicari fara sa-i pese de ce se intampla in rest. Vom avea deci inca un an electoral in care votul va fi dat dupa considerente marginale, fara nici o legatura cu continutul programelor propuse de partidele competitoare, fara mesaje serioase, din care sa retii ceva mai mult decat agramatismele, glumitele sexuale sau schimonoselile celor care le propaga. Va fi si 2004 inca un an din seria celor in care, la final de campanie, ne vom uita in calendar si vom spune: "ei, lasa, ca la urmatoarele alegeri nu va mai fi asa. Poate apar altii".