Satenii de la Facaeni s-au imbulzit sa-i pupe mana presedintelui

Ion Iliescu i-a sfatuit sa nu mai stea "cu alcoolul in nas"

Ion Iliescu nu se vedea din ghemotocul de oameni care-l stransesera la mijloc, ieri dimineata, la Facaeni, satul din Ialomita unde o vijelie puternica, acum aproape o luna, a ras case din temelii, a rupt o padure si a omorat oameni. In strada erau trase tiruri pline cu caramizi, Mercedesuri, Jeepuri, masini de Bucuresti cu pancarte in geam: "Ajutoare pentru sinistrati". Strada foia de personalitati, primarii de sector (?!) Ontanu si Mihalache, ministrii Mitrea si Tanasescu, Cristian Popescu "Piedone". Numai in jurul lui Ion Iliescu se dadea o lupta care nu avea nimic de-a face cu restul lumii. Batrane cu baticuri, femei cu copii in brate, copii desculti, barbati mustind de transpiratie se calcau in picioare sa ajunga la presedinte. Printre vaiere si rugaminti, abia se auzea presedintele. Ce sa spuna si Ion Iliescu, intr-un sat din Baragan, unde dupa saracie si furtuna din august - 3 morti, 33 de case maturate din temelie si 440 cu acoperisurile sau peretii zburati - lumea s-a apucat de baut. Presedintele, ce-i drept negru de suparare, dar si satul la un moment dat de-atata jale, a zis catre doua femei cu broboada care i se plangeau : "Si mai aveti un necaz, aici. Am auzit ca se bea cam mult. Dar omul trebuie sa se ajute si singur, prin munca. Cei care asteapta sa li se dea sau stau la carciumi cu alcoolul in nas... nu e bine". O scurta plimbare prin sat a aratat insa delegatiei de la Bucuresti de ce bea lumea de i s-a dus buhul, la Facaeni. Inaltele fete se pierdeau intr-un praf gros, inecacios, oprindu-se la fiecare casa daramata. In jur roiau copii rupti, desculti, batrane care strigau ca au 160.000 pensie la CAP. Limuzinele, grotesti printre daramaturi. "Nu am farfurii, nu am nici cu ce ma imbraca, nu am magazie!", racnea Rada Teodorescu. Mergeau betonierele. "Lasa-o, ma, sa mearga!", striga Miron Mitrea, urland sa se auda peste uruitul betonierei, in timp ce asculta, filmat de camere, doua femei care cereau transport pentru copiii satului, la scoala. Pe drumurile desfundate erau amplasate pancarte care aratau cum vor arata noile case, construite pentru cele 33 de familii ramase fara nimic. "Pentru 2, 4 si 9 persoane", cum i-a explicat presedintele lui Nitu George, care sta cu familia intr-un vagon. Altii stau si mai rau, in corturi ale Crucii Rosii. La marginea satului, nu aveai unde intoarce capul. Presedintele si oficialii, pe marginea rapei, unde vartejul a rupt padurea. Imprejur, pamantul sfaramicios si intors din brazda. In apropiere, mama Soricai Petre, care a murit cu fetita ei, la vartej, sub daramaturi. In urma femeii au ramas doi copii. Pe Paul Gabriel, de doi ani, il asteapta casa de copii. Tatal e in puscarie. Jur-imprejur se auzea ca un vuiet ce solicitau oamenii celor de la Bucuresti: sobe in casele noi, gratieri (pentru Neagu Petrache, intrat pentru furt), marirea pensiilor. "Vom da si televizoare, si masini de gatit, si frigidere in casele noi", promitea prefectul de Ialomita, Balan. Guvernul a dat 45 de miliarde pentru Facaeni, presedintele a alocat 100 de milioane din bugetul institutiei, Mihai Tanasescu a dat 7 milioane si el din buzunar, Ontanu a venit cu tone de haine si orez. Toata lumea a promis ca pana in octombrie casele vor fi gata. Dar era la Facaeni o disperare a saraciei, profunda si inca de viitor. O vedeai la "vadanele" care se impingeau sa pupe mana presedintelui si asijderi la mai tanarul si roscovanul Ion Oprea, care, dupa ce i-a zburat acoperisul de pe casa, a baut pana a venit Miron Mitrea "sa-l potoleasca".