Saracia, sursa permanenta de alimentare a terorismului

"Consensul de la Monterrey", un document pur formal, fara nici un fel de angajamente precise. Presedintele Bush: ajutorul sporit al SUA pentru tarile in curs de dezvoltare - in functie de programele de reforma pe care acestea le vor adopta

La Monterrey, al treilea oras ca marime al Mexicului, s-a incheiat vineri, la capatul a sapte zile de dezbateri, dintre care ultimele doua s-au desfasurat la nivelul sefilor de state si guverne, Conferinta ONU in problemele finantarii pentru dezvoltare. Reuniunea a avut ca scop sa relanseze lupta impotriva saraciei, descrisa de presedintele Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC), Michael Moore, ca fiind "cea mai mare amenintare la adresa pacii, securitatii, democratiei, drepturilor omului si mediului inconjurator", si, in acelasi timp, cum au subliniat, practic, toti cei ce au luat cuvantul, "o sursa permanenta de alimentare a terorismului". "Nimeni in aceasta lume nu se poate simti linistit sau sigur, cand atatia oameni sufera si nu isi pot satisface cele mai elementare nevoi", sublinia, la randul sau, in cuvantarea de deschidere, secretarul general al ONU, Kofi Annan, care a atras atentia ca e interesul tarilor bogate sa le ajute pe cele mai sarace. Din pacate, reuniunea nu si-a atins scopul, nefacand altceva decat sa constate "imensul abandon" in care au fost lasate sa traiasca cele mai sarace tari ale planetei. Cei aproape 60 de sefi de state si guverne prezenti, intre care presedintele Romaniei, Ion Iliescu, au adoptat Documentul final al conferintei CONSENSUL DE LA MONTERREY, care se multumeste sa reaminteasca obiectivele luptei contra saraciei, stabilite de Natiunile Unite: reducerea la jumatate, pana in 2015, a nivelului saraciei in lume, respectiv diminuarea cu 50 la suta a numarului oamenilor care traiesc cu mai putin de un dolar pe zi, precum si respectarea angajamentului tarilor dezvoltate, vechi de trei decenii si netradus in practica nici pana astazi, de a consacra 0,7 la suta din Produsul Intern Brut ajutorului catre tarile subdezvoltate. In ciuda promisiunilor SUA si Uniunii Europene de a spori sumele destinate ajutorului, documentul de la Monterrey nu comporta nici un fel de cifre concrete si nici un calendar precis care sa constranga statele bogate sa-si indeplineasca angajamentul amintit. De asemenea, nu se prevede nimic in legatura cu usurarea suplimentara a datoriilor tarilor cele mai sarace, nici in legatura cu studierea de noi mijloace pentru finantarea dezvoltarii. E drept, in ajunul summitului, primii-ministri ai tarilor nordice, Norvegia, Danemarca, Suedia, precum si ai Luxemburgului si Olandei, practic singurele care respecta angajamentul celor 0,7 la suta din PIB, au lansat un apel pentru ca tarile avansate din punct de vedere economic sa doneze o suma suplimentara de 50 miliarde dolari anual pentru reducerea saraciei in lume, asa cum ar fi dorit ONU, dar apelul a ramas fara ecou. Lipsa de rezultate a reuniunii a nemultumit profund pe reprezentantii organizatiilor neguvernamentale (ONG-urilor) prezenti la Monterrey. "Bilantul este nul. S-a pierdut o ocazie unica. Pentru prima oara se reunisera toate organizatiile internationale (ONU, FMI, Banca Mondiala, OMC), s-a desfasurat o activitate pregatitoare la nivel inalt, ONG-urile au avut posibilitatea sa faca propuneri constructive, si totul degeaba", a declarat reprezentantul "Comitetului catolic impotriva foamei si pentru dezvoltare". "O data mai mult, saracii planetei au fost parasiti", a comentat, la randul sau, reprezentantul organizatiei neguvernamentale britanice "Razboi impotriva lipsurilor". Ca exemplu, ONG-urile au reamintit, intre altele, ca zilnic in tarile sarace mor aproape 6.000 de copii din cauza conditiilor sanitare execrabile. Presedintele Bush, care a sosit la Monterrey in ultima zi a conferintei, in cadrul unui turneu mai lung in America Latina (incluzand - pe langa Mexic - Peru si El Salvador), a insistat asupra necesitatii legarii oricarui ajutor suplimentar catre tarile in curs de dezvoltare de adoptarea unor programe concret de reforme, inclusiv liberalizarea comertului si aplicarea regulilor politice democratice. "Cand natiunile isi inchid pietele si doar un numar redus de privilegiati isi asuma toate oportunitatile, niciodata ajutorul pentru dezvoltare nu va fi de ajuns", a spus el, adaugand: "Trebuie sa legam sporirea ajutorului de reforme politice, juridice si economice. Insistenta asupra acestor reforme constituie o forma de a ne manifesta compasiunea". Relatand aceste cuvinte, BBC aminteste ca SUA contribuie la ajutorul pentru dezvoltare cu 0,1 la suta din PIB, procentajul cel mai redus dintre toate tarile dezvoltate.