Sărăcia familiei este principalul motiv pentru care copiii ajung să cerşească

Sărăcia familiei împinge copiii la cerşit pe stradă FOTO Adevărul

Sărăcia şi influenţa negativă a familiei sunt principalele motive pentru care copiii ajung să cerşească. Asta potrivit unui studiu realizat pentru proiectul „Unde începe cerşetoria, se sfârşeşte copilăria”, cofinanţat de Ambasada Franţei.

Studiul Asociaţiei Telefonul Copilului, la care au participat atât adulţi, cât şi copii cu vârste cuprinse între 8 şi 12 ani, a scos la iveală că în viziunea respondenţilor sărăcia este una dintre principalele cauze pentru care copiii ajung să cerşească. Mai mult, peste jumătate dintre participanţii la studiu spun că vina o poartă şi părinţii celor mici, care de multe ori îi încurajează în această activitate.

„Traficul de copii în toate formele sale, dar mai ales folosirea minorilor pentru cerşetorie trebuie să fie o problemă care ne priveşte pe toţi într-un context de migraţie semnificativă în Europa. Prin sprijinul nostru pentru realizarea acestui proiectpilot, care adoptă o abordare consultativă, atât a adulţilor cât  şi a copiilor în cauză, am vrut sa înţelegem mai bine cauzele reale care îi determină pe copiii români să cerşească. Sper că acest lucru va permite profesioniştilor care lucrează zilnic cu familiile şi copiii în dificultate să identifice activităţile şi serviciile socio-educative ce trebuie dezvoltate la nivel local, pentru o mai bună protecţie a copiilor afectaţi de acest fenomen”, a declarat Excelenţa Sa Domnul Philippe Gustin – Ambasadorul Franţei în România, la conferinţa de lansare a studiului.

70% din copii cred că minorii care ajung să cerşească sunt forţaţi de părinţi

În ceea ce priveşte răspunsurile elevilor, peste 77% dintre aceştia sunt de părere că cei mici ajung să cerşească forţaţi de părinţi, iar mai mult de jumătate cred că minorii sunt forţaţi de persoane străine. 47% dintre elevii participanţi la studiu spun că un copil s-ar putea apuca de cerşit şi pentru că nu au pe nimeni care să aibă grijă de ei, iar 16% cred că o cauză o reprezintă şi faptul că fac parte din familii detrămate.

„Percepţia că familia influenţează decizia de a cerşi este şi mai puternică în rândul copiilor, 75,2 la sută ditnre ei considerând că  părinţii sunt cei care îi trimit pe copii să cerşească. Aşadar, bilanţul acestui proiect confirmă disfuncţionalităţile existente la nivelul familiei în principal pe fondul sărăciei extreme, semnalate constant de Asociaţia Telefonul Copilului, un motiv în plus pentru reacţii concrete din partea societăţii civile şi a autoritătilor în vederea prevenirii acestor fenomene”, a declarat Cătălina Florea, director executiv al Asociaţiei Telefonul Copilului.

În ceea ce priveşte câştigurile obţinute din cerşetorie, cercetarea a scos la iveală faptul că în opinia majorităţii banii produşi de cei mici atunci când merg la cerşit nu sunt cheltuiţi de aceştia. 52,6% dintre respondenţi susţin că principalii beneficiari sunt părinţii, în timp ce peste 38% spun că banii cerşiţi de copii ajung la persoane străine care îi controlează pe minori şi îi obligă, de fapt, să cerşească.

Cei mai mulţi copii-cerşetori provin din medii sărace

Potrivit rezultatelor studiului, aproape 70% dintre copiii care ajung să cerşească provin din medii cu dificultăţi materiale, iar peste 18% din medii în care se consumă frecvent alcool. În 5,4% dintre cazuri se manifestă violenţa domestică, iar 4,3% sunt familii obişnuite, care însă nu se ocupă de copii.

Mai mult, preşedintele Asociaţiei Copilului susţine că este alarmantă lipsa de informare despre cerşetorie în rândul celor mici. „Alarmant este lipsa de informare în rândul celor mici:  mai puţin de jumătate dintre copiii chestionaţi au vorbit cu cineva despre minorii cerşetori şi riscurile la care aceştia se expun”, afirmă Cătălina Florea, în contextul în care doar 35% dintre copiii chestionaţi ştiu că un copil care cerşeşte riscă să fie mutilat fizic.

Proiectul s-a desfăşurat în comunităţi din Bucureşti (sector 5), Ilfov (Jilava), Vaslui (Murgeni), Alba (Hopârta), Dâmboviţa (Cojasca), Covasna (Dobârlau), Braşov (Braşov), selectate împreună cu reprezentanţii Agenţiei Naţionale împotriva Traficului de Persoane şi ai Institutului pentru Cercetarea şi Prevenirea Criminalităţii din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei.

La analiza realizată în cadrul proiectului, prin intermediul chestionarelor, au participat 110 reprezentanţi ai instituţiilor şi comunităţilor locale, precum şi 600 de elevi, cu vârste cuprinse între 8 şi 12 ani.

Numărul cazurilor de abuz al copiilor a crescut anul acesta cu 20%

Numărul cazurilor de abuz al copiilor a crescut cu peste 20%, informează reprezentanţii Asociaţiei Telefonul Copiilor, care au explicat că în primele şase luni ale anului au înregistrat 51.000 de apeluri. În 2.596 dintre cazurile sesizate a fost necesară intervenţa autorităţilor.

„Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2012, baza de date a Asociaţiei Telefonul Copilului arată o creştere de 23,21 la sută a numărului cazurilor de abuz asupra copilului semnalate”, se arată în comunicatul asociaţiei, citat de Mediafax.