Sa nu suprapunem drepturile omului peste drepturile infractorilor

Ministrul de Interne Ioan Rus despre "cosmarul tiganesc" care a bulversat Franta

La numai sase luni de la obtinerea mult ravnitului drept de a circula liber prin tarile Europei, romanii sunt amenintati de primejdia reintroducerii vizelor. Si asta pentru ca unii conationali ai nostri plecati peste granita nu numai ca au uitat sa se intoarca la expirarea termenului legal, dar, prin comportamentul lor, au ajuns sa reprezinte un cosmar pentru locuitorii marilor orase vest-europene. Din aceasta cauza, autoritatile spaniole au decis sa-i expulzeze pe toti romanii depistati cu sedere ilegala in peninsula. Norvegienii au urcat si ei cateva zeci de turisti romani in avioane si i-au trimis pachet la Bucuresti. Cel mai mare scandal a izbucnit insa in Franta. Autoritatile franceze s-au saturat pana peste cap de cersetorii handicapati, de minorii delincventi si in general de toti infractorii romani care le-au invadat tara. Inlaturarea cosmarului si detensionarea crizei presupun o colaborare stransa intre Paris si Bucuresti. La inceputul acestei saptamani, ministrul roman de Interne, dl. Ioan Rus, a avut o prima intrevedere, in acest sens, la Paris, cu omologul sau, Nicolas Sarkozy. La intoarcerea in Bucuresti, l-am rugat pe dl. ministru Rus sa ne spuna cat de real si de periculos este fenomenul, prezentat in termeni dramatici de presa franceza. - V-ati aflat la Paris, d-le ministru, intr-un moment in care se simte o evidenta tensionare a relatiilor romano-franceze determinata de cresterea alarmanta a numarului cersetorilor, delincventilor provenind din Romania. Cat de reala, cat de grava este aceasta problema si la ce consecinte ne putem astepta? - Avem, intr-adevar, o problema. Nu putem fugi de ea. Ea este in principal de competenta ministerelor de interne din cele doua tari. Nu cred insa ca relatiile romano-franceze pot fi zdruncinate din cauza catorva sute de delincventi, si asta pentru ca aceste relatii se bazeaza pe sute de ani de istorie. Avem, apoi, orase si comune infratite, schimburi culturale, schimburi economice. Sute de mii de romani viziteaza anual Franta in scop turistic sau de afaceri si ei respecta valorile general recunoscute in toate tarile civilizate. Acesti oameni duc acolo adevarata imagine a Romaniei, si nu infractorii de duzina, pentru ca, in fond, faptele savarsite de unii conationali sunt gainarii. Din cate am fost informat, romanii nu sunt implicati in fapte care tin de terorism, de crima organizata sau care pun in pericol securitatea economica a Frantei. - De ce sunt atunci francezii atat de scandalizati si de porniti impotriva imigrantilor romani? - Toate infractiunile savarsite de unii conationali sunt incadrate in asa-zisa "criminalitate de vitrina". Cersetorii, handicapati sau minori, hoti de buzunare blocheaza zilnic marile intersectii, se posteaza in fata muzeelor, a marilor magazine, a catedralelor sau a salilor de spectacol, adica acolo unde localnicii sau turistii straini merg sa se recreeze, sa se odihneasca sau sa se reculeaga. Sa recunoastem, este stresant ca in astfel de locuri sa se agate un olog de tine si sa nu te slabeasca pana nu-i dai un franc. Este dramatic sa te trezesti - turist strain - in plin centrul Parisului fara portofelul cu acte si bani. Din aceasta cauza, apreciez ca s-a si ajuns la o supraexpunere a fenomenului. Dar, repet, aceasta este problema noastra. Romanii sunt cei care au plecat sa cerseasca la Paris si noi avem datoria sa-i scoatem de acolo. - Ati identificat si solutiile prin care sa realizati acest lucru? - Solutii exista. Problema este ca partea franceza, cel putin pana in acest moment, nu ne-a prezentat nici o dovada prin care sa-i incrimineze pe delincventii romani de care se plang. In baza unor astfel de dovezi si a prevederilor Acordului comun de readmisie, oricand i-am putea aduce la Bucuresti pe cei care incalca legea. Se pare ca exista si o serie de complicitati in Franta. Multi dintre cersetori au invitatii valabile de la cetateni francezi. Altii ies din tara cu acte in regula spunand ca merg la tratament. Ei ajung, insa, cu palaria in mana, intr-o intersectie din Lyon sau dintr-un alt mare oras. Noi, cei de aici, de la Bucuresti, nu avem cum controla acest lucru. Politia franceza trebuie sa ne sprijine cu mai multe informatii. Poate ca fenomenul a luat dimensiunile de astazi si pentru ca intre Politia romana si cea franceza nu a existat o adevarata conlucrare. - V-ati intalnit acolo cu omologul dvs., dl. ministru Sarkozy. Ce ati hotarat in ce priveste colaborarea viitoare? - Am constituit deja un program de lucru comun. Un general si trei ofiteri specialisti se afla deja la Paris. Ei inventariaza deja toate problemele ridicate de partea franceza. Pe 30 august, dl. Sarkozy va veni la Bucuresti cu propuneri concrete pentru imbunatatirea Acordului guvernamental comun. Avem nevoie de un cadru legal cat mai apropiat de realitate. Nu trebuie sa suprapunem drepturile omului peste drepturile infractorilor. Ne-am gandit si la alte cateva masuri restrictive pentru unele categorii de persoane care doresc sa calatoreasca in strainatate. Ne asteptam la critici, dar nu este normal sa sufere 20 de milioane de romani pentru cateva mii de delincventi. - Apreciati, d-le ministru, ca exista pericolul ca Franta, pe care noi o consideram avocatul Romaniei la NATO si UE, sa ceara reintroducerea vizelor pentru romani? - Avand in vedere masurile pe care le-am dispus, dar si programul comun pe care urmeaza sa-l adoptam, cred ca in acest moment nu se poate vorbi despre asa ceva. - Cum se va rezolva problema minorilor cersetori aflati in prezent pe strazile Parisului? - Intr-o prima faza, autoritatile franceze ii vor strange pe toti in centre sociale, unde li se vor asigura asistenta sanitara si toate celelalte conditii, pana ce ii vom prelua la Bucuresti. O perioada, aici, trebuie sa le asiguram conditii similare ca in Franta si sa-i redam familiilor, urmarind reintegrarea lor in societate. Exista in acest sens un proiect de protocol, si la definitivarea lui lucreaza mai multe autoritati, respectiv Ministerul Justitiei, Ministerul de Interne, Autoritatea pentru protectia copilului etc. - Marile ziare franceze au prezentat Romania ca o tara in care romii nu sunt primiti in spitale sau in alte institutii publice si in care se organizeaza frecvent pogromuri antitiganesti. Autoritatile cu care v-ati intalnit la Paris vorbesc in aceiasi termeni despre tara noastra? - Relatiile noastre cu Franta sunt dintre cele mai bune. Pe linia Ministerului de Interne, colaboram excelent cu Jandarmeria franceza, cu Politia de frontiera. Avem programe comune de pregatire si perfectionare a cadrelor. Derulam, de asemenea, impreuna cateva programe PHARE. Oamenii de acolo ne cunosc bine si nu cred ca poate impartasi cineva avizat opinii precum cele enumerate mai sus. Repet, insa, problema emigrantilor ilegali este una care deranjeaza si de aceea ea a fost supraexpusa. - De ce nu ii invitati la Bucuresti pe acei jurnalisti care au scris despre actele de violenta ale populatiei majoritare impotriva romilor... nevoiti sa fuga in strainatate pentru a-si salva viata? - Ce credeti ca am facut in cea mai mare parte a timpului petrecut la Paris? Am dat interviuri, am participat la conferinte de presa, am explicat si iar am explicat sutelor de ziaristi cu care m-am intalnit care este realitatea in legatura cu aceasta problema. - Cersetorii au fost racolati, totusi, din intersectiile marilor orase ale Romaniei, d-le ministru. Minorii si celelalte persoane care incalca legea in mai toate tarile vestice au iesit prin punctele de frontiera pazite de politisti romani. Filierele de traficanti isi desfasoara si ele activitatea sub nasul lucratorilor MI sau, uneori, cu complicitatea acestora. Numai in aceasta luna au fost intoarse de la granita 65 de persoane plecate la cersit in Occident. Daca se actiona ferm, inca de la primele semnale ale fenomenului, credeti ca se mai ajungea la acest scandal? - Astazi (ieri - n.r.) am convocat la sedinta de colegiu toate cadrele de conducere din minister. Le-am cerut colegilor mei masuri ferme prin care sa putem cunoaste si stapani toate retelele de traficanti sau persoanele care se ocupa cu asa ceva, activitatea firmelor de transport sau de turism si tot ce tine de emigratie. Va trebui sa avem in interior un control mai strict al celor care parasesc tara, si asta cu riscul de a ne atrage acuzele organizatiilor internationale ale romilor, unele cu sediul chiar la Paris, ca ingradim libera circulatie a cetatenilor. Replicam insa de pe acum, spunand ca restrictiile ii privesc doar pe cei ce intineaza imaginea Romaniei in lume si pun in pericol marile interese ale populatiei, sansele de aderare ale Romaniei la structurile europene si euroatlantice.