S-o acrit vinu' lu' Voronin

Preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a descoperit, recent, că în România trăieşte o minoritate moldovenească, formată din 10 milioane de persoane, care se distinge prin

Preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a descoperit, recent, că în România trăieşte o minoritate moldovenească, formată din 10 milioane de persoane, care se distinge prin faptul că mănâncă pârjoale, şi nu chiftele. Voronin a spus foarte clar că sarcina sa este să se ocupe de protecţia acestei minorităţi şi a sugerat chiar că, aşa cum românii visează la unirea cu Basarabia, şi Republica Moldova poate ridica pretenţii asupra teritoriilor aflate la vest de Prut. Singurul care ar mai putea fi surprins, în România, de agresivitatea declaraţiilor oficialilor de la Chişinău, este, eventual, preşedintele Traian Băsescu. Pentru că, în ianuarie 2005, dând dovadă de o naivitate absolut neobişnuită, Băsescu şi-a organizat prima deplasare externă, în calitate de şef al statului român, în Republica Moldova şi i-a ajutat pe comuniştii lui Voronin să câştige alegerile.

Campania electorală era în plină desfăşurare la Chişinău, iar Andrei Pleşu, pe atunci consilier prezidenţial pe politică externă, se pare că l-a sfătuit pe preşedintele României să nu se amestece. Cum Băsescu nu dă doi bani pe ideile consilierilor, bineînţeles că sfaturile lui Pleşu au ajuns la coşul de gunoi. A urmat o perioadă încărcată de gesturi reciproce de tandreţe: Voronin a burduşit cu vin pivniţele Palatului Cotroceni, iar România a deschis piaţa pentru viticultorii de peste Prut, în dauna celor autohtoni. La acel moment, Rusia tocmai blocase importurile de vin din Basarabia. Mai mult, guvernul de la Bucureşti era dispus să uite faptul că Republica Moldova avea o datorie în contul energiei consumat în 1999 şi 2000, fiind pe cale să reia, în iarna dintre anii 2005 şi 2006, furnizările de curent.

Nu este clar când s-a încheiat luna de miere dintre Băsescu şi Voronin. Poate că a fost atunci când Moldova a refuzat sprijinul oferit de România pentru aderarea la UE sau poate la momentul în care liceul româno-francez din Chişinău a devenit liceul moldo-francez. Cert este că relaţiile dintre cele două ţări sau întors la nivelul din 2001-2004, când Voronin se certa cu Ion Iliescu.

Traian Băsescu ar fi trebuit să nu-şi facă iluzii în legătură cu puterea sa personală de a-i persuada pe bătrânii comunişti de la Chişinău - şcoliţi, de altfel, la Moscova. Ar fi fost, poate, mai bine dacă, de la bun început, sprijinea partidele şi organizaţiile pro-româneşti din Moldova şi-l ignora pe Voronin, în loc să-l cultive. Acum, suntem în situaţia în care, timp de aproape doi ani, România a sprijinit tabăra filorusă din Moldova şi a primit în schimb doar nişte sticle de vin care, spun chiar degustătorii de la Cotroceni, s-a transformat în poşircă.