Românii susțin că ar vrea să recicleze, dar nu prea sunt lăsați

România se află în topul negativ al statelor membre din UE în ceea ce privește reciclarea. Un raport al Comisiei Europene arată că țara noastră nu va putea să atingă obiectivele de reciclare a deșeurilor municipale și de ambalaje nici până în 2025. Românii susțin însă că vor să recicleze, dar întâmpină obstacole.

Foto: Arhivă

Comisia Europenă atrage atenția că europenii generează tot mai multe deșeuri și că o proporție mare dintre acestea nu ajung să fie reciclate sau reutilizate, în contextul în care 18 state membre riscă să nu îndeplinească unul sau ambele obiective privind reciclarea și reutilizarea deșeurilor municipale și a tuturor deșeurilor de ambalaje pentru 2025.

„În fiecare an, europenii generează în medie 530 kg de deșeuri municipale pe persoană (deșeuri provenite din gospodării și deșeuri similare generate de întreprinderi)...În UE, aproximativ 50% din deșeurile municipale sunt reciclate sau transformate în compost, iar 23% sunt depozitate. Cantitatea de deșeuri de ambalaje generate crește constant”, se arată într-un comunicat de presă.

România este codașă și la acest capitol, regăsindu-se printre cele 18 țări care au un risc crescut de a nu îndeplini obiectivul de 55% privind pregătirea pentru reutilizare și reciclarea deșeurilor municipale până în 2025. În plus, țara noastră face parte și din grupul a 10 state pentru care a fost identificat riscul de a nu atinge obiectivul de 65% privind reciclarea deșeurilor de ambalaje, tot până în 2025, potrivit unei evaluări efectuate de Agenția Europeană de Mediu. „Estonia, Finlanda, Franța, Irlanda, Letonia, Portugalia, Spania și Suedia riscă să nu îndeplinească obiectivul privind deșeurile municipale. Bulgaria, Croația, Cipru, Grecia, Lituania, Malta, Polonia, România, Slovacia și Ungaria sunt expuse riscului de a nu îndeplini obiectivele pentru 2025 nici în ceea ce privește deșeurile municipale, nici în ceea ce privește deșeurile de ambalaje. De asemenea, unele țări continuă să depoziteze cea mai mare parte a deșeurilor lor municipale și probabil nu vor îndeplini obiectivul de depozitare a deșeurilor pentru 2035”, arată comunicatul Comisiei Europene.

Părerea românilor despre reciclare

Românii spun însă că vor să recicleze și fac tot posibilul în acest sens. Un studiu recent arată că 6 din 10 români spun că este un obicei zilnic să colecteze separat deșeurile. Reveal Marketing Research menționează că 58% dintre români declară că întotdeauna colectează separat ambalajele și deșeurile din plastic, sticlă, metal sau hârtie, în timp ce 35% au acest comportament ocazional. Procentaje asemănătoare au fost înregistrate și în cazul altor tipuri de deșeuri cum ar fi bateriile uzate, electrocasnice mici sau becurile și se observă că generația Z (18-24 de ani) este preocupată într-o mai mică măsură să colecteze separat deșeurile reciclabile.

Potrivit studiului, principalele bariere care îi împiedică pe români să recicleze deșeurile atât cât și-ar dori sunt distanța mare față de centrele de colectare (36%), în special în mediul urban, firma de salubritate care nu preia separat deșeuri reciclabile (34%) sau lipsa de încredere că deșeurile sunt reciclate corect (22%). Alte obstacole menționate de participanții la studiu au fost lipsa de informații cu privire la modul de procesare al ambalajelor din mai multe tipuri de materiale (19%), în special în cazul tinerilor până în 35 de ani (24%) sau faptul că nu știu unde ar trebui predate deșeurile reciclabile (15%).

Pentru a facilita reciclarea, România va implementa începând cu 30 noiembrie 2023 un sistem de garanție-returnare. Prin acesta, consumatorii vor plăti o garanție de 0,50 lei atunci când vor cumpăra o băutură într-un ambalaj nereutilizabil din sticlă, plastic sau metal, urmând să primească înapoi garanția la returnarea ambalajului.

PULL Principala barieră care îi împiedică pe români să recicleze deșeurile atât cât și-ar dori este distanța mare față de centrele de colectare

Încălzirea globală, o problemă

Comisia Europeană subliniază că este nevoie de măsuri urgente, deoarece schimbările climatice afectează tot mai mult planeta. Clima Europei s-a încălzit de două ori mai rapid decât cea din restul lumii față de cea de-a doua jumătate a secolului XIX, temperatura crescând în medie cu 2,3 grade Celsius, potrivit ultimelor date ale ONU, care arată că regiunile din nordul continentului sunt cele mai afectate. Din cauza temperaturilor tot mai ridicate, mai multe țări, precum Spania, Norvegia și Suedia, au fost afectate de secete intense, de incendii de pădure și au avut o mortalitate mai mare din cauza căldurii. Datele ONU arată că, în 2022, fenomenele meteo extreme au afectat direct 156.000 de persoane în Europa și au dus la 16.000 de decese, mai ales din cauza valurilor de căldură.

La noi, un studiu IRES arată că 76% dintre români consideră încălzirea globală o problemă serioasă și trei sferturi au spus că au sesizat efecte ale fenomenului în țară. Astfel, cetățenii au devenit mai responsabili și spun că colectează selectiv deșeurile din gospodăria lor sau participa la campanii de ecologizare și sunt voluntari în activități de împădurire.