Romania si Bulgaria trebuie ajutate sa-si recupereze handicapul

- declara presedinta Parlamentului European, Nicole Fontaine

Summitul UE de la Laeken, care incheie oficial presedintia belgiana, a inceput, ieri, intr-o atmosfera tensionata: ca de obicei la asemenea reuniuni, liderii europeni au de luat o multime de decizii foarte importante, asupra carora au, in general, pareri diferite. Presedintia belgiana a Uniunii si-a propus o agenda de lucru ambitioasa, care - daca ar fi indeplinita - ar urma sa "dreaga" punctele ramase in suspensie la Consiliul de la Nisa, desfasurat in luna decembrie a anului trecut. In primul rand, trebuie adoptata Declaratia de la Laeken, care va lansa un amplu proces de reforme ale Uniunii, urmand a se fi incheiat in 2004, odata cu admiterea primilor candidati. Reformele ar urma sa fie propuse de o conventie formata din reprezentanti ai Uniunii si ai tarilor candidate, precum si ai institutiilor europene (din partea Romaniei, de exemplu, vor participa doi parlamentari si un membru al guvernului). Lucrarile conventiei vor incepe in luna martie a anului viitor si se vor incheia in iunie 2003, cand liderii europeni vor trebui sa discute si sa adopte reformele necesare pana in 2004. Pana acum, Cei 15 nu au cazut de acord nici macar asupra componentei acestei conventii sau a personalitatii care ar trebui s-o conduca (favorit este, totusi, fostul presedinte francez Valery Giscard d'Estaing). Cat despre reformele ce ar trebui elaborate de aceasta conventie, parerile sunt impartite si aici; se stie doar ca ele trebuie sa aduca o simplificare a modului de functionare a Uniunii, care, altfel, ar fi sufocata de birocratie odata cu viitorul val de extindere. Asa cum s-a vazut, insa, la Nisa, membrii UE nu pot cadea de acord asupra acestor simplificari, fiecare dintre ei considerand ca interesele lor nationale sunt defavorizate de una sau alta dintre modificari. Ar putea fi elaborata, pentru prima oara, un fel de Constitutie a UE, insa pana acum nu s-a putut decide daca aceasta va fi sau nu de tip federalist. In directa legatura cu toate aceste dezbateri despre reformele institutionale, este abordat si subiectul extinderii. Daca acum cateva saptamani propunerea ministrului francez de externe Hubert Vedrine de a primi si Romania si Bulgaria in acelasi timp cu celelalte candidate aflate in primul val de extindere a starnit mari controverse in randul partenerilor sai europeni - fiind in cele din urma respinsa, cazul "codasilor extinderii" se discuta aici, la Laeken, cu foarte mare seriozitate. Cei 15 au devenit constienti ca, desi aflate cu mult in urma celorlalti candidati la aderare (despre care se crede ca vor fi primiti in Uniune in 2004), Romania si Bulgaria nu pot ramane in afara procesului de extindere. Exista temeri ca, in cazul in care se vor trezi lasate in afara primului val de extindere, in 2004 aceste tari isi vor incetini procesul de reforme si, de ce nu, se vor confrunta cu un val de nemultumire din partea propriilor cetateni. In aceasta ordine de idei, presedinta Parlamentului European, d-na Nicole Fontaine, a pledat, ieri, in discursul rostit in deschiderea lucrarilor summitului UE, pentru ajutarea Romaniei si Bulgariei de a ajunge din urma celelalte tari candidate. "Daca in cele din urma cele doua tari nu indeplinesc la timp criteriile pentru a adera odata cu celelalte candidate in 2004, responsabilitatea noastra este de a stabili, impreuna cu aceste tari, un calendar clar care sa arate ca cele doua tari fac parte din familia europeana", a spus ea. D-na Fontaine a mai spus ca liderii europeni trebuie sa ofere Romaniei si Bulgariei o perspectiva concreta de aderare, iar ideea sa incepe sa prinda contur in culisele summitului de la Laeken. Sambata, in ultima zi a summitului, liderii statelor candidate au fost invitati la un dejun de lucru cu sefii de stat si de guvern ai Celor 15. Romania va fi reprezentata la Bruxelles de presedintele Ion Iliescu si de premierul Adrian Nastase.