România ignoră semnalele de alarmă trimise de Bruxelles

Autorităţile europene sunt îngrijorate de evoluţiile din ţara noastră, însă politicienii noştri sunt preocupaţi numai de bătăliile interne. La nouă luni de la aderare, România are o

Autorităţile europene sunt îngrijorate de evoluţiile din ţara noastră, însă politicienii noştri sunt preocupaţi numai de bătăliile interne.

La nouă luni de la aderare, România are o situaţie mai proastă decât a Bulgariei, iar autorităţile ignoră în mod repetat semnalele critice venite de la Bruxelles, în privinţa agriculturii, justiţiei şi concurenţei, conform unor surse din Comisia Europeană, citate de NewsIn. "Au primit semnalele de la Bruxelles. (...) Dar sunt atât de absorbiţi de disputele interne încât nici nu le mai pasă să facă ceea ce au de făcut", declară sursele europene citate de NewsIn.

Conform surselor citate, România ar putea pierde 25 la sută din fondurile pentru agricultură, destinate plăţilor directe la hectar, deoarece, conform raportului întocmit la Bruxelles şi care urmează să fie dezbătut pe 10 octombrie de către Colegiul Comisarilor, situaţia agriculturii din Bulgaria este bună, în timp ce a României este "foarte proastă".

Comisia Europeană reproşează autorităţilor române probleme în gestionarea fondurilor pentru agricultură. Gestionarea banilor europeni pentru agricultură - 440 milioane de euro, pentru plăţile directe la hectar pe 2007 - este asigurată de către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA). Agenţia este obligată să cheltuiască banii europeni după anumite reguli, de la depunerea cererilor la centralizarea lor şi la verificarea parcelelor.

Statutul de membru al UE obligă România să opereze plăţile către ţărani prin IACS - Sistem Integrat Adminstrativ şi de Control -, un sistem european destinat evitării fraudelor şi plăţilor ilicite. La începutul lui septembrie, APIA a primit o misiune de audit a Comisiei Europene destinată verificării modului în care sunt cheltuite fondurile pentru plăţile la hectar. Dacă există nemulţumiri în privinţa APIA sau a modului în care funcţionează IACS, Comisia poate decide dacă retrage 25 la sută din fondurile operate prin IACS.

Comisia Europeană îl consideră "stângaci" pe Chiuariu

"Comisia priveşte cu îngrijorare evoluţia justiţiei din România", declară sursele europene citate de NewsIn. "ANI trebuie să funcţioneze, iar cele patru bench-markuri trebuie să fie îndeplinite. La fel, reforma justiţiei şi lupta anticorupţie trebuie să continue", spun sursele citate.

Faptul că ministrul justiţiei, Tudor Chiuariu, a atacat în iunie raportul Comisiei, favorabil DNA, este considerat o stângăcie, datorată vârstei şi lipsei sale de experienţă. Comisia Europeană s-a exprimat şi în legătură cu propunerea făcută de ministrul român al justiţiei pe 29 septembrie, ca procurorii cu funcţii de conducere să fie numiţi de CSM, la propunerea ministrului de resort, pe care o consideră "un demers declarativ".

Comisia nu consideră necesară schimbarea procedurii de numire a procurorilor, apreciind că nominalizarea lor de către şeful statului este o garanţie pentru independenţa lor. Or, Chiuariu a declarat la conferinţa internaţională "Procurori, democraţie şi stat de drept", pe 29 septembrie, că "presiunile vin mai degrabă de la preşedinte, şi nu de la ministrul justiţiei, care în unele cazuri a fost doar un vehicul al preşedintelui, ca de exemplu în cazurile Iliescu - Rodica Stănoiu şi Băsescu - Monica Macovei".

Ministrul român al justiţiei a declarat că numirile procurorilor-şefi ai DNA, DIICOT şi şefii de secţii ar trebui să fie numiţi de CSM la propunerea ministrului justiţiei, deoarece CSM nu îşi poate asuma în totalitate responsabilitatea numirii lor.

"Acţiunea de aur" de la Petrom, alt motiv de discordie

Comisia Europeană este nemulţumită şi de răspunsul autorităţilor române în privinţa menţinerii acţiunii de aur de către statul român la Petrom. Comisia Europeană a declanşat în iunie procedura de încălcare a Tratatului de aderare - infringement - împotriva României, obiectând la menţinerea acţiunii de aur la Petrom de către statul român, după ce OMV a devenit acţionar majoritar.

Răspunsul dat de către preşedintele AVAS, Teodor Atanasiu, este considerat de către CE, conform surselor citate, "un tertip ridicol şi absurd". Atanasiu a declarat că statul nu deţine un pachet de acţiuni îndeajuns de mare pentru a influenţa deciziile. "Există contractul de privatizare, iar lucrurile sunt foarte clare. Statul poate bloca o decizie, chiar dacă nu a folosit niciodată această clauză.Tertipurile făcute la Bucureşti sunt ridicole şi absurde", declară însă sursele de la Bruxelles citate de NewsIn.

Tractorul Braşov şi Petrotub Roman, sub anchetă

Tot în domeniul concurenţei se numără, alături de Petrom, şi cazurile celor două proceduri de investigaţie deschise de Comisia Europeană în cazurile vânzării Tractorul Braşov şi al privatizării Petrotub Roman. Comisia consideră că, în cazul Tractorul Braşov, cumpărătorul Flavus Investment SRL a fost condiţionat de către AVAS, la vânzarea activului, de menţinerea obiectului de activitate timp de zece ani şi de reîncadrarea în muncă a foştilor angajaţi ai societăţii Tractorul.

Comisia anchetează în cazul privatizării Petrotub Roman, din 2003, reeşalonarea datoriei societăţii de 26 milioane de euro, la privatizare. Potrivit legislaţiei europene, măsurile în domeniul ajutorului de stat trebuie semnalate şi necesită aprobarea Comisiei Europene. Dacă ele au fost acordate fără acordul CE, iar Comisia le consideră ilegale, după o evaluare ulterioară ajutorul trebuie recuperat de către stat.

Întârzieri prea mari la modificarea taxei de primă înmatriculare

"Măsurile pe care Bucureştiul le ia pentru modificarea taxei de primă înmatriculare sunt lente, iar Comisia consideră că România se mişcă prea încet în rezolvarea acestei probleme", declară sursele de la Bruxelles citate de NewsIn.

Comisia consideră că taxa de primă înmatriculare auto contravine articolului 90 din Tratatul de aderare, precum şi jurisprudenţei Curţii Europene, pentru că presupune o taxare diferită a maşinilor la mâna a doua vândute în România şi în celelalte state UE.

În plus, CE observă că, în cazul maşinilor vechi, taxa este mai mare uneori decât valoarea reziduală sau de piaţă a automobilului. Din luna martie 2007, Comisia Europeană a declanşat procedura de încălcare a Tratatului de aderare, pornind de la cazul taxei.

Conform procedurii, dacă guvernul nu modifică taxa după cerinţele CE, Comisia Europeană poate să remită autorităţilor o scrisoare de argumentaţie - "reasoned opinion" - cu recomandări precise în privinţa modificării taxei. Deocamdată, în urma negocierilor dintre Comisia Europeană şi Ministerul Economiei şi Finanţelor, Comisia consideră că nu este încă nevoie să apeleze la procedura scrisorii.