România a semnalat CE două deficienţe juridice ale decretului-lege italian

România a semnalat Comisiei Europene - printr-o scrisoare adresată comisarului european Franco Frattini - două deficienţe juridice ale decretului-lege italian, în urma unei evaluări făcute

România a semnalat Comisiei Europene - printr-o scrisoare adresată comisarului european Franco Frattini - două deficienţe juridice ale decretului-lege italian, în urma unei evaluări făcute de MAE, prezentată şi premierului şi preşedintelui, a declarat azi ministrul de externe Adrian Cioroianu.

Evaluarea făcută de MAE - trimisă vineri preşedintelui Băsescu şi premierului Tăriceanu - arată că, în esenţă, decretul-lege italian introduce câteva noi prevederi de îndepărtare a cetăţenilor statelor membre ale UE pe motive de ordine publică şi de siguranţă publică. "Există câteva inovaţii", a indicat ministrul de externe. El a subliniat însă că "în ansamblu, prevederile legislaţiei italiene sunt conforme cu dispoziţiile directivei 38/2004, dar ceea ce poate da naştere la abuzuri este punerea lor în practică de către autorităţile italiene".

Inovaţiile constau în puterea alocată prefecţilor în a decide expulzarea pe motive de siguranţă publică şi în faptul că termenul de o lună avut la dispoziţie pentru procedura de expulzare poate fi redus, invocând "motive imperative de siguranţă publică".

"În timp ce îndepărtarea de pe teritoriul italian pentru motive de siguranţă naţională continuă să fie decisă de ministrul de interne italian, pentru simplificarea procedurii acest decret-lege a adus expulzarea pe motive de siguranţă publică, expulzare ce poate fi decisă de prefecţii diverselor regiuni. În principiu, executarea unei măsuri de expulzare poate avea loc într-o lună, cu excepţia cazurilor de urgenţă dovedită. Şi este de datoria mea să vă spun - aşa cum am spus-o şi premierului şi preşedintelui - că acest decret-lege introduce o categorie specială de motive, numite motive imperative de siguranţă publică, pentru care măsura este executată imediat de chestor", a explicat ministrul de externe.

Pe de altă parte, Cioroianu a arătat că există două deficienţe juridice ale decretului-lege italian. Prima constă în justificarea expulzării pe baza antecedentelor penale, care potrivit directivei europene nu reprezintă un motiv în sine.

"Justificarea expulzării pe motive de siguranţă publică a fost făcută de către prefect exclusiv prin indicarea infracţiunilor săvârşite anterior de persoana în cauză şi - deşi nu există o definire exactă a criteriilor pe baza cărora se poate fundamenta o decizie de expulzare pe motive de siguranţă publică - directiva 38/2004 stabilea în mod clar că existenţa unor condamnări anterioare nu poate constitui un motiv în sine. Decizia trebuie luată pe baza comportamentului individual al persoanei şi trebuie să respecte principiul proporţionalităţii. Măsura nu trebuie luată decât atunci când persoana reprezintă o ameninţare reală, actuală şi suficient de gravă la adresa unui interes suficient de grav al societăţii italiene", a detaliat ministrul Cioroianu.

Cea de-a doua deficienţă se referă la termenul avut la dipoziţie pentru expulzare. Directiva europeană permite excepţii de la cele 30 de zile stabilite, însă decretul italian introduce acele "motive imperative de siguranţă publică" ce permit grăbirea acestei proceduri de expulzare.

"Deşi directiva 38 din 2004 permite excepţii de la aplicare unui termen minim de o lună, adică permite grăbirea ei, legislaţia italiană introduce categoria de motive imperative de siguranţă publică. Cu toate că existenţa în sine a acestei categorii de motive nu este contrară directivei 38 din 2004, definiţia dată acestor motive este una foarte largă, drept care permite practic transformarea excepţiei în regulă, ceea ce sigur nu ne dorim să se întâmple", a spus şeful diplomaţiei.

Cele două aspecte menţionate - şi semnalate într-o scrisoare trimisă luni comisarului european pentru justiţie şi afaceri interne, italianul Franco Frattini - "pot conduce în practică la abuzuri contrare spiritului directivei 38 din 2004, în cadrul căreia expulzarea pe motive de ordine publică, siguranţă publică şi sănătate publică, trebuie să intervină doar în cazuri extrem de grave, temeinic justificate de comportamentul individual şi mai ales cu respectarea garanţiilor procedurilor prevăzute".

Scrisoarea adresată lui Frattini este una "foarte tehnică, dar foarte precisă", în care comisarului european îi este atrasă atenţia asupra celor două deficienţe. Ministrul a declarat că Bruxelles-ul studiază decretul-lege italian şi că această evaluarea Comisiei Europene.

Între timp, CE s-a pronunţat, sprijinind precaut decretul italian şi a avertizat în privinţa discriminării românilor. În plus, Comisia Europeană a subliniat, luni, că orice expulzare a unor cetăţeni din UE nu poate fi decât "individuală" şi trebuie "să poată face obiectul unui recurs".

În acest context, ministrul a remarcat posibilitatea existenţei unui abuz la îndepărtarea primilor patru cetăţeni români de pe teritoriul italian în noaptea de vineri spre sâmbătă. Cioroianu a prezentat filmul evenimentelor de la Milano.

Consulul general al României la Milano, Tiberiu Dinu, a fost invitat -în 3 noiembrie, la ora 8 dimineaţa - la sediul prefecturii oraşului Milano de către prefectul Gian Valerio Lombardi, pentru a fi informat în legătură cu infracţiunile comise de cetăţeni români pe teritoriul Italiei, în regiunea de competenţă.

"Domnul Lombardi a precizat consulului român că decizia luată ar fi rezultatul dorinţei cetăţenilor milanezi ca urmare a ultimului eveniment petrecut la Roma. Domnul Lombardi a precizat că rămâne un prieten al României, dar că este obligat să dea curs dorinţei pe care o simte la nivelul opiniei publice din zona domniei sale şi, sigur, speranţa domniei sale ca acest stat să rămână o excepţie", a detaliat ministrul de externe.

Prefectul din Milano a precizat că expulzarea celor patru cetăţeni români reprezintă o îndepărtare pe o perioadă de maximum trei ani de pe teritoriul Italiei.

"La insistenţele Consulatului General al României, domnul Dinu a primit la Milano o notă oficială de semnare a acestui decret la orele 23.20 ora locală, 00:20 ora României, pe 4 noiembrie, numai că la acea oră cetăţenii români se aflau deja în ţară, fuseseră expulzaţi. Noi dorim să credem că acest tip de soluţionare a cazului celor patru să rămână o excepţie", a subliniat Adrian Cioroianu.

Şeful diplomaţiei române a subliniat faptul că românii care primesc o notificare prin care li se cere părăsirea teritoriului italian pot solicita asistenţa pentru a face recurs. În şedinţa de urgenţă a câtorva membri ai Guvernului de duminică şi în fiscuţia cu preşedintele României, s-a hotărât încheierea unor contracte cu firme de avocatură din Italia - cu filiale în marile oraşe italiene - care să-şi ofere serviciile românilor care primesc notificări.

"Contractul va fi plătit de Guvernul României şi foarte probabil se va desfăşura prin Ministerul Afacerilor Externe", a detaliat Cioroianu.

Ministrul a cerut sprijinul asociaţiilor de români din Italia - cărora le-a şi mulţumit pentru ajutorul acordat până acum - pentru a-i anunţa pe românii aflaţi într-o astfel de situaţie regretabilă că pot contesta prin recurs şi că este dreptul lor să facă acest lucru în intervalul de 30 de zile.