Arterele inimii se pot îngusta sau bloca. Când este necesară revascularizarea coronariană, explică Dr. Lucian Câlmâc

O durere în piept care apare la efort, fie și doar ca senzație de apăsare sau dificultate la respirație pot fi semne că mușchiul cardiac nu primește suficient sânge. În spatele acestor simptome se poate afla boala coronariană, una dintre cele mai frecvente afecțiuni cardiovasculare. În anumite situații, tratamentul medicamentos nu mai este suficient, iar pentru ameliorarea simptomelor, sau în încercarea de a preveni apariția unor evenimente cardiace, poate fi necesara realizarea unor proceduri de revascularizare coronariană, o intervenție prin care circulația sângelui către inimă este restabilită.

Foto: https://nord.ro/spitalul-nord-pipera/

Dr. Lucian Câlmâc, medic primar Cardiologie, cu competență în Cardiologie Intervențională și coordonatorul Departamentului de Cardiologie Intervențională de la Spitalul NORD Pipera, explică în ce situații este necesară o astfel de intervenție, cum se desfășoară și ce trebuie să știe pacienții despre recuperare.

Ce se întâmplă când arterele inimii se îngustează

Inima lucrează permanent și are nevoie de un aport constant de sânge corelat cu gradul de solicitare al organismului. Acesta este asigurat de arterele coronare, vasele care alimentează mușchiul cardiac. În timp, pe pereții arterelor se pot acumula depozite de colesterol și alte substanțe, care formează așa-numitele plăci de aterom. Pe măsură ce acestea cresc, spațiul prin care circulă sângele se îngustează conducând la limitarea fluxului sangvin.

Primele semne pot apărea atunci când inima este solicitată mai mult, cum se întâmplă în cazul unui efort fizic (urcatul scărilor, mers rapid), sau în condițiile unor emoții (fie pozitive sau negative). Pacientul poate simți o presiune în piept, obosește mai repede sau respiră mai greu. Alteori, boala evoluează fără simptome evidente, până la apariția unui eveniment acut, precum infarctul miocardic,  sau chiar decesul subit de cauză cardiacă.

Nu orice îngustare a unei artere necesită însă o intervenție. În unele cazuri, tratamentul medicamentos și controlul factorilor de risc sunt suficiente. În altele, restabilirea circulației devine necesară pentru ameliorarea simptomelor sau reducerea riscului de complicații.

„Nu orice îngustare a unei artere coronare necesită implantarea unui stent. Decizia de revascularizare trebuie să țină cont de impactul leziunii asupra circulației sângelui, de simptomele pacientului și de beneficiile pe care intervenția le poate aduce. Obiectivul este să alegem tratamentul potrivit pentru fiecare situație clinică, nu doar să tratăm o imagine angiografică”, explică Dr. Lucian Câlmâc.

Coronarografia arată unde sunt îngustate sau blocate arterele

Atunci când există suspiciunea unei boli coronariene avansate, medicul poate recomanda coronarografia. Investigația permite vizualizarea cu mare acuratețe a arterelor inimii și identificarea zonelor în care circulația sângelui este afectată, .

Procedura se realizează prin introducerea unui tub foarte subțire, numit cateter, într-o arteră de la nivelul încheieturii mâinii sau, mai rar, al coapsei. Cu ajutorul unei substanțe de contrast și al razelor X, medicul poate observa traseul vaselor de sânge și eventualele îngustări.

„De cele mai multe ori, pentru efectuarea coronarografiei folosim abordul radial, care presupune introducerea unui cateter subțire prin artera de la nivelul încheieturii mâinii, până la arterele coronare. Comparativ cu abordul femural, realizat prin artera de la nivelul coapsei, această tehnică reduce riscul de sângerare la locul puncției, presupune un disconfort mai mic și permite pacientului să se mobilizeze mai repede după procedură”, detaliază Dr. Lucian Câlmâc. 

În situațiile în care investigația are doar rol diagnostic și nu apar complicații, pacientul poate pleca acasă în aceeași zi, după câteva ore de supraveghere. Dacă sunt descoperite leziuni importante, medicul stabilește dacă este necesară o intervenție și care este metoda potrivită.

Angioplastia coronariană restabilește circulația sângelui prin arterele îngustate sau blocate

Una dintre cele mai utilizate metode de revascularizare este angioplastia coronariană, o procedură minim invazivă care permite lărgirea unei artere îngustate fără deschiderea toracelui.

Medicul introduce prin cateter un balon de mici dimensiuni, pe care îl poziționează în zona afectată. Prin umflarea balonului, artera este dilatată, iar circulația sângelui se poate îmbunătăți. De cele mai multe ori, este implantat și un stent, un mic dispozitiv metalic care susține peretele vasului și ajută la menținerea acestuia deschis.

Există însă și cazuri mai dificile, în care depunerile de calciu au întărit pereții arterelor, iar dilatarea obișnuită cu balonul nu este suficientă. În astfel de situații, medicii pot utiliza rotablația coronariană, o procedură minim invazivă prin care un dispozitiv foarte mic, prevăzut cu un cap rotativ acoperit cu particule de diamant, este introdus în arteră pentru a îndepărta controlat o parte din depunerile dure de calciu. Astfel, zona îngustată poate fi pregătită pentru dilatarea cu balonul și implantarea corectă a stentului, care ajută la menținerea arterei deschise.

„Cardiologia intervențională permite astăzi tratarea unor leziuni coronariene care, în trecut, reprezentau provocări tehnice importante. Procedurile sunt adaptate anatomiei arterelor și gradului de calcificare, iar în cazurile complexe putem utiliza tehnici suplimentare pentru a pregăti vasul și a obține o dilatare corespunzătoare”, completează medicul.

Stent sau bypass? De ce nu există aceeași soluție pentru toți pacienții

Pentru unii pacienți, angioplastia reprezintă tratamentul potrivit. Pentru alții, mai ales atunci când mai multe artere sunt afectate sau îngustările sunt foarte complexe, medicii pot recomanda bypass-ul coronarian.

Spre deosebire de angioplastie, care redeschide artera afectată, bypass-ul este o intervenție chirurgicală prin care se creează un nou traseu pentru circulația sângelui, ocolind porțiunea îngustată sau blocată.

Alegerea depinde de localizarea și severitatea leziunilor, de funcția inimii, de vârsta și starea generală a pacientului, dar și de prezența unor boli asociate, precum diabetul zaharat.

La Centrul de Boli Cardiovasculare din cadrul Spitalului NORD Pipera, cazurile medicale sunt evaluate de o echipă multidisciplinară, numită Heart Team. Aceasta reunește cardiologi, cardiologi intervenționiști, chirurgi cardiovasculari și specialiști în anestezie și terapie intensivă, care analizează împreună opțiunile de tratament.

Centrul dispune de infrastructură pentru diagnostic cardiovascular avansat, proceduri intervenționale și chirurgie cardiacă, inclusiv pentru pacienți cu afecțiuni complexe.

Dr. Lucian Câlmâc Foto: https://nord.ro/spitalul-nord-pipera/

Viața după implantarea unui stent: ce trebuie să știe pacienții

O intervenție reușită poate îmbunătăți circulația sângelui și poate reduce simptomele care limitau activitățile zilnice ale pacientului. Totuși, implantarea unui stent sau realizarea unui bypass nu înseamnă că boala coronariană a dispărut.

Ateroscleroza poate continua să afecteze și alte segmente ale arterelor, motiv pentru care tratamentul nu se încheie odată cu externarea. Controlul colesterolului, al tensiunii arteriale și al glicemiei, renunțarea la fumat, mișcarea adaptată și respectarea tratamentului prescris sunt esențiale pentru reducerea riscului cardiovascular.

În cazul pacienților cu stent, tratamentul antiagregant plachetar are un rol important în prevenirea formării cheagurilor de sânge și nu trebuie întrerupt fără recomandarea cardiologului. 

„Revascularizarea este o etapă importantă în tratamentul bolii coronariene, dar îngrijirea pacientului nu se încheie odată cu procedura. Rezultatele pe termen lung depind și de controlul factorilor de risc, de respectarea tratamentului și de monitorizarea cardiologică. Este important ca pacientul să înțeleagă atât beneficiile intervenției, cât și rolul său în prevenirea unor noi evenimente cardiovasculare”, subliniază Dr. Lucian Câlmâc.