Revolta unui străin nemulțumit de birocrație: „România nu-i obișnuită să primească migranți. CNP am, dar parcă nu exist”

Povestea unui imigrant revoltat de birocrația din România a stârnit un val de reacții. Bărbatul s-a plâns că este tratat ca un străin, după șase ani de când s-a stabilit în România, unde nu a putut obține rezidența permanentă.

Străinul s-a plâns că a fost împiedicat de birocrație să obțină rezidența permanentă. Foto: Freepik.

„România este o țară obișnuită să își trimită cetățenii în străinătate, nu să primească migranți”, este concluzia la care a ajuns un imigrant care trăiește de mai mulți ani în România, după ce s-a confruntat cu birocrația din sistemul public și bancar.

Birocrația, reclamată de străin

Povestea sa a stârnit un val de reacții pe platformele de socializare, după ce bărbatul s-a plâns că a plătit sute de mii de euro ca taxe și impozite, dar continuă să fie tratat ca un străin cu anumite privilegii, și nu ca un rezident normal.

Imigrantul susține că s-a mutat în România în 2020 și a reușit să obțină relativ ușor un Cod Numeric Personal (CNP) și un certificat de înregistrare de la Inspectoratul General pentru Imigrări, însă ulterior nervii i-au fost întinși la maximum din cauza birocrației românești.

„CNP am, dar parcă nu exist. Imediat după ce am primit mult-doritul CNP, mi-am dat seama că sunt un «nimeni pe drum». Am început să merg din bancă în bancă pentru a-mi deschide un cont curent. Toți funcționarii mă priveau ca pe un «pierdut în drum». «Aveți CNP?» «Da.» «Aveți buletin?» «Nu, dar am certificatul de înregistrare.» Le-am dat certificatul de înregistrare (o foaie de hârtie, puțin mai mică decât A4). Nu știau ce să facă cu el. «Aveți pașaport?» Da, iar atunci deveneau și mai confuzi. Lor le trebuia carte de identitate românească, pe care, evident, nu o pot avea”, se plânge acesta, pe platforma Reddit.

Bărbatul susține că experiențele de la ghișeele bancare l-au demoralizat și a ajuns să se certe frecvent atât cu angajații băncilor, cât și cu funcționari ai statului român, care îi solicitau acte suplimentare pentru a-i confirma rezidența.

„Pur și simplu am avut situații neplăcute cu aproape toți angajații de la ghișeele și birourile pe la care am umblat: de la poliție, la examenul pentru permisul C, deschiderea unui cont ROeID și chiar la ANAF, care, spun sincer, dintre toate instituțiile, s-au descurcat cel mai bine în relația cu rezidenții străini”, afirmă acesta.

Modificarea regimului fiscal pentru persoanele juridice i-a adus alte neplăceri, în momentul în care a dorit să își deschidă un PFA (Persoană Fizică Autorizată), pe lângă societatea sa. A întâmpinat din nou dificultăți la Camera de Comerț și la băncile la care a apelat.

Provocarea obținerii rezidenței permanente

În cele din urmă, a decis să solicite rezidența permanentă, statut legal acordat cetățenilor străini care au locuit legal și continuu în România timp de cel puțin cinci ani.

S-a adresat din nou Inspectoratului General pentru Imigrări, cu o serie de documente pe care le-a adus pentru a dovedi că locuiește de mai mult de cinci ani în România. Angajații statului i-au solicitat însă și o declarație notarială, considerând că documentele prezentate nu au fost suficiente.

„Oricum nu pot accepta dosarul. Motivul: — „Aveți nevoie de o declarație notarială de la un prieten sau vecin că sunteți rezidenți în România de mai mult de 5 ani + certificatul de căsătorie (sunt căsătorit de doi ani, nici măcar 5 ani) + mai trebuie și actul de identitate al soției și o declarație completată și semnată de soție. Mă enervez, sunt epuizat, polițistul vede asta, face o față oarecum compătimitoare și mă întreabă: — „Refacem programarea?”— „Nu.” Sunt epuizat. Nervos. Plec. Ce sens are să duc un prieten la notar, să își asume pe propria răspundere (penală?), pentru a declara ceva ce nu poate verifica, deci doar pe bază de încredere?”, adaugă acesta.

Dovada continuității șederii, esențială

Potrivit Inspectoratului General pentru Imigrări, de acordarea rezidenței permanente pot beneficia cetățenii Uniunii Europene, ai Spațiului Economic European sau ai Confederației Elvețiene care au avut o ședere continuă și legală în România pentru o perioadă mai mare de 5 ani.

Aceștia sunt sfătuiți să depună la serviciul teritorial al Inspectoratului General pentru Imigrări din județul unde au reședința următoarele documente: cerere tip; carte de identitate sau pașaport valabil (original și copie); certificat de înregistrare (original și copie); documente și acte care dovedesc îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege privind legalitatea și continuitatea șederii în vederea obținerii dreptului de rezidență permanentă; dovada achitării taxelor.

„Dovada continuității șederii revine solicitantului și poate fi realizată prin orice mijloc de probă. Dreptul de rezidență permanentă se pierde în cazul unei absențe de pe teritoriul României mai mari de doi ani consecutivi”, a informat IGI.

În România, în 2025, numărul total al străinilor cu un drept de ședere valabil în România (temporar sau permanent) a depășit 250.000 de oameni, arăta statisticile IGI.

Birocrația, înfruntată de români și străini

Povestea imigrantului a stârnit numeroase reacții, iar unii români l-au asigurat că s-au confruntat și ei cu probleme asemănătoare din cauza birocrației. Alții l-au sfătuit să solicite explicații în scris instituțiilor de care este nemulțumit, astfel încât, la nevoie, să le poată contesta în justiție.

„Eu am umblat pe la vreo șase bănci ca să îi deschid cont tatălui meu, după ce i-am devenit tutore legal. Le arătam sentința definitivă, dar spuneau că nu se poate. Pur și simplu nu erau competenți și nu voiau să se complice. Până la urmă am avut noroc. Față de acum 10–20 de ani e mai bine, totuși: s-au mai simplificat lucrurile și s-au digitalizat, dar dacă ai o situație mai neobișnuită, poate fi în continuare dificil”, afirmă un alt român.

Altcineva crede că România nu a fost, până de curând, o țară de destinație pentru străini. „Birocrația este dificilă și pentru un nativ, așa că îmi imaginez cât de complicat trebuie să fie pentru cineva care nu e de aici”, adaugă acesta.

Un britanic spune că a trecut printr-o situație asemănătoare, dar în cele din urmă a obținut permisul de ședere permanent.

„IGI este birocratic și lent și poate îți va pierde documentele, dar, în cele din urmă, va rezolva problema”, concluzionează acesta.

Un alt român le dă dreptate angajaților IGI atunci când solicită o declarație notarială din partea unui vecin sau a unei persoane care poate confirma că solicitantul cărții de rezidență permanentă locuiește în România de mai mult timp și poate atesta prezența sa reală în comunitate.

„În primul rând, poți veni în România, îți poți deschide o firmă aici, iar ulterior poți pleca oriunde în Europa. Într-o astfel de situație, nu te mai încadrezi automat la rezidență permanentă, deoarece aceasta presupune ședere efectivă și continuă pe teritoriul României”, afirmă acesta.

O româncă din Italia spune că, pentru a obține rezidența permanentă, a trebuit și ea să dovedească faptul că a locuit în Italia timp de cinci ani, fără întreruperi.

„A fost simplu de dovedit: certificatul de chirie sau cel de rezidență este înregistrat la primărie, iar autoritățile eliberează un document oficial. În Italia trebuie să dovedești și că ai muncit neîntrerupt în acești cinci ani, lucru, din nou, ușor de demonstrat, deoarece la începutul fiecărui an primești un document fiscal care cuprinde practic toate taxele și veniturile declarate în anul precedent”, afirmă aceasta.

Explicațiile românilor

Alți români cred că România este o țară cu puțini imigranți, față de alte state din Occident, iar chiar dacă funcționarii nu au nimic împotriva lor, procedurile legale și birocrația nu sunt foarte bine puse la punct, iar unii funcționari nu sunt suficient de familiarizați cu ele.

„Funcționarii, dacă nu respectă legea întocmai, dau cu subsemnatul și se expun legal și personal. Fiind proceduri ambigue, cu care nu sunt familiari, preferă să îți spună că nu se poate, să pleci și să îi lași în pace sau, eventual, să te transfere la altă instituție, astfel încât problema și riscul să devină ale altora. De multe ori, și ca cetățean român pățim astfel de situații: la un ghișeu ți se cere un set de acte, la altul un alt set, iar ajungi să faci patru drumuri pentru același dosar, deoarece regulamentele de funcționare ale instituțiilor nu sunt compatibile – unele au fost actualizate în 2025, altele nu au mai fost modificate din 2005”, afirmă acesta.

Birocrația este o mare bătaie de cap atunci când trăiești într-o altă țară, indiferent de locul unde te stabilești, concluzionează un alt comentator.