Restanţele populaţiei se apropie de jumătate de miliard de lei

Chiar dacă suma reprezintă mai puţin de 1% din creditele populaţiei, ritmul de creştere reprezintă un semnal de alarmă. Restanţele populaţiei se apropie cu paşi repezi de jumătate de

Chiar dacă suma reprezintă mai puţin de 1% din creditele populaţiei, ritmul de creştere reprezintă un semnal de alarmă.

Restanţele populaţiei se apropie cu paşi repezi de jumătate de miliard de lei. Datele publicate de Banca Naţională a României arată faptul că, la sfârşitul lunii august, întârzierile mai mari de 30 zile la plata ratelor au totalizat peste 484 milioane de lei. Totodată, aproape 330.000 persoane figurau în evidenţele Biroului de Credit.

Valoarea medie a unei restanţe s-a majorat cu aproape 75% pe parcursul a 12 luni. În august 2007, peste 329.600 persoane aveau datorii către instituţiile de credit. Iar pentru luna similară din 2006, datele BNR arată aproape 277.465 persoane. Astfel, restanţa medie a urcat de la 844 lei/persoană, în august 2006, la aproximativ 1.470 lei/persoană, în august 2007.

Adică, pe măsură ce băncile au găsit metode de a acorda un volum mai ridicat de credite, au început să înregistreze şi întârzieri la plata unor rate din ce în ce mai mari.

În plus, dacă în urmă cu un an, salariul mediu net era suficient pentru a acoperi valoarea medie a unei restanţe, în august, datoria este cu circa 40% mai mare decât venitul net lunar.

Creştere spectaculoasă a datoriilor în valută

Restanţele aferente creditelor în lei continuă să fie principala datorie a populaţiei. Totuşi, împrumuturile în valută încep să înregistreze datorii în continuă creştere. Datele băncii centrale arată faptul că, în august 2007, aproape 86% din sumele totale restante proveneau de la împrumuturi acordate în monedă naţională. Iar comparativ cu perioada similară din 2006, restanţele în lei s-au dublat.

Pe de altă parte, datoriile provenite de la creditele în euro s-au ridicat la 20 milioane de euro (echivalentul a 65,75 milioane de lei), în creştere de la 7,4 milioane de euro (aproximativ 26,23 milioane de lei) în august 2006. Asta în ciuda faptului că dobânzile împrumuturilor în valută sunt mai mici decât cele percepute pentru finanţările în lei şi a faptului că moneda naţională s-a apreciat, în intervalul respectiv, cu peste şapte procente.
Evoluţia restanţelor populaţiei, deşi nu a ajuns încă să fie un pericol pentru sistemul bancar, reprezintă un semnal de alarmă. Ponderea datoriilor în total credite acordate populaţiei era, în august 2007, de 0,85%. Pentru comparaţie, în statele din vestul Europei, restanţele reprezintă circa 2% - 3% din volumul total al împrumuturilor acordate populaţiei.

Totuşi, dublarea anuală a sumelor datorate, ritm mai înalt decât cel de creştere al finanţărilor, este înregistrată pe fondul scăderii dobânzilor, atât pe segmentul împrumuturilor în lei, cât şi a celor în valută. Pe de altă parte, bancherii vorbesc, acum, despre o posibilă creştere a ratelor la credite, ca urmare a deciziilor BNR.

În plus, multe instituţii de credit au acordat împrumuturi cu dobânzi promoţionale. Rate care vor creşte semnificativ după finalizarea ofertei. Totodată, cursul de schimb al monedei naţionale a înregistrat o depreciere de aproape patru procente în luna septembrie. Iar analiştii avertizează tot mai des despre riscul valutar, ca urmare a dezechilibrului extern al economiei româneşti.

În contextul acestor evoluţii, ponderea restanţelor în total credite ar putea ajunge într-un termen foarte scurt la nivelul înregistrat în statele dezvoltate.