"Refrenul" Festivalului: Toata lumea castiga sigur

Tallinn-ul este in continuare sub "asediul" muzicii europene. Daca la Saku Suurhall s-ar canta zi-lumina, ar fi cu adevarat tragic, intrucat aici nu se intuneca inainte de ora 23, iar la 4 dimineata

Tallinn-ul este in continuare sub "asediul" muzicii europene. Daca la Saku Suurhall s-ar canta zi-lumina, ar fi cu adevarat tragic, intrucat aici nu se intuneca inainte de ora 23, iar la 4 dimineata soarele rasare din nou. Asa ca programul 10-18 este suficient. Concurentii din primele 12 tari care intra in concurs au avut deja o a doua runda de repetitii. Si toata lumea o a doua runda de petreceri si, desigur, una de cumparaturi. Marcel Pavel a ales cateva obiecte de interior pentru casa noua in care abia s-a mutat, dar si doua cruciulite care sa-i poarte noroc sambata seara... Daca tot suntem la subiectul "seri", cea de miercuri a fost extrem de populata: echipele din Marea Britanie si Franta au organizat un party istoric, la comun, pentru prima data la Eurovision. A urmat petrecerea Belgiei, cu un recital al lui Sergio, dupa care Letonia s-a inscris pe lista gazdelor de cocktail. Tarziu in noapte, Danemarca isi aducea contributia la saltarea nivelului veseliei pe cap de locuitor. Revenind la partea muzicala, concurentii au fost de parere ca la a doua repetitie lucrurile s-au imbunatatit vizibil fata de cea dintai. Astfel ca solistii au parut mai relaxati si mai increzatori in fortele proprii. Daca mai era nevoie, avand in vedere ca aproape toti trambiteaza ca vor castiga fara probleme editia de anul acesta. Ceea ce face bine la imagine. Au mai fost si declaratii sincere: concurenta din Finlanda a recunoscut ca aici ii place foarte mult... vodka, in timp ce daneza declara ca a ales sa cante in engleza intrucat limba ei materna suna ca o durere de gat. O durere de cap ii provoaca reprezentantei Spaniei puhoiul de ziaristi din tara ei care s-au acreditat la Eurovision. Desi, teoretic macar, prezenta presei ar trebui sa-i foloseasca tinerei Rosa, umbla vorba ca solista a angajat un bodyguard pentru a o proteja de propriii jurnalisti. Cum o dai nu-i bine... E bine, in schimb, sa te faci remarcat, daca tot esti muzician participant la un festival de asemenea proportii. Cea mai la indemana modalitate e sa participi la petrecerile diverselor tari si, daca tot e obiceiul asa, sa si canti cu fiecare ocazie. La ultimele astfel de intalniri, totul a "degenerat" in reprize de jam session, in care artistii au aratat ce pot. Din pacate, Monica si Marcel au fost foarte "discreti", desi, daca s-ar fi incumetat sa ia parte la cantari, ar fi dat clasa tuturor. Delegatia Romaniei mai are ceva probleme cu imaginea: toata lumea se intreaba cand va fi petrecerea noastra. Suntem nevoiti sa dam vina pe programul incarcat pentru a justifica inexistenta respectivei chermeze. De fapt, se pare ca niste bani care ar fi trebuit sa vina de la Guvern special pentru promotie n-au mai ajuns. Daca punem la socoteala ca nici in 2000, in Suedia, n-am fost in stare sa organizam un party, absenta acestui element intra deja in buna traditie romaneasca. Bursa zvonurilor e in continuare in fierbere: pe de o parte, clasamentul agentiilor europene de pariuri dau ca invingatoare sigura piesa Germaniei (in acel top, Romania era pe ultimul loc); pe de alta parte, se sopteste ca 2002 va fi anul unei "mari surprize". Calculul e simplu: anul trecut, in acelasi clasament al pariurilor, Estonia fusese ultima si a castigat competitia. Rezulta clar ca Romania va gazdui editia 2003 a Eurovision-ului. Conform dezvoltatului simt al umorului pe care il poseda ai nostri. Daca ar fi sa ne mentinem cu picioarele pe pamant, asa cum fac Monica si Marcel, putem pretinde clasificarea in locurile care permit participarea si anul viitor. Indiferent de rezultat, castigul consta in aceea ca lumea buna a muzicii e cu urechea pe noi. Oameni din majoritatea statelor participante ne-au spus ca au urmarit selectia noastra nationala, care li s-a parut excelenta. Am crezut ca e doar un gest de curtoazie. Te cuprinde mirarea cand te convingi ca lumea nu imparte vorbe frumoase si atat: un englez mi-a spus ca a ascultat si piesele romanesti din 2000, ba chiar a tinut sa sublinieze ca a avut o favorita, "Regina mea", a baietilor de la No Comment. Iar titlul mi l-a spus in romana. Lumea chiar e plina de surprize...