Raportul Armagedon - fragmente -

Conceptia generala atat in randul ofiterilor din esaloanele superioare, cat si al celor din bazele de instructie a ramas cea din perioada interbelica, cand armata era considerata, intre altele, un

Conceptia generala atat in randul ofiterilor din esaloanele superioare, cat si al celor din bazele de instructie a ramas cea din perioada interbelica, cand armata era considerata, intre altele, un "factor educativ". Ofiterii inca mai sunt convinsi ca majoritatea recrutilor, cand vin la unitate, merg pentru prima data cu trenul, vad pentru prima oara un televizor sau un telefon ori gasesc in cazarma conditii de trai mult mai bune decat acasa. Aceasta conceptie deformata a realitatii este incurajata de esaloanele superioare si este folosita ca argument in momentul in care militarii incep sa comenteze asupra slabei calitati a hranei sau a conditiilor proaste de cazare. Din acest motiv, managementul resurselor umane din cadrul structurilor Armatei este extrem de deficitar. (...) Este adevarat, in ultimii ani, in structurile Armatei au inceput sa patrunda ofiteri cu o mai buna pregatire psihologica, insa acestia ocupa functii prea mici pentru a-si putea impune punctul de vedere. (...) Procesul de reorganizare a fortelor armate a determinat supraaglomerarea anumitor unitati, in timp ce o mare parte din spatiile de cazare raman nefolosite in unitatile in curs de dezafectare. Echipamentul soldatilor este de calitate proasta si vechi, in mai toate unitatile exista mari probleme legate de calitatea si cantitatea hranei, iar serviciile medicale sunt ca si inexistente. Mai mult, deoarece in majoritatea unitatilor militare hrana este pregatita de societati comerciale ai caror actionari sunt oameni politici sau ofiteri cu functii mari din esaloanele superioare, s-a ajuns in situatia in care transferul soldatilor de la o unitate la alta sa fie determinat nu de programul pregatirii de lupta, ci de interesele celor care se afla in spatele societatilor comerciale respective. Pregatirea pentru lupta a trupei este extrem de precara. Bazele de instructie nu au, de exemplu, casti de otel pentru intregul efectiv. In procesul de instructie accentul este pus aproape in intregime pe pregatirea fizica, neglijandu-se pregatirea psihologica sau tactica. Mai mult, desi Romania a aderat la Tratatul privind interzicerea minelor antipersonal, instructia militarilor in termen include si acest capitol. Nu trebuie neglijata nici discriminarea etnica practicata impotriva militarilor de origine maghiara sau rroma. Desi discriminarea nu este institutionalizata, este practicata de catre gradati si ofiterii inferiori. I. LOGISTICA I.1. Echipamentul Echipamentul primit de trupa este de o calitate extrem de slaba atat din cauza vechimii cat si datorita calitatii proaste a materialelor. De exemplu, in anul 2001, trupa a primit bocanci fabricati in 1985, uniforme croite in 1992 si masti contra gazelor din 1975. Bocancii se rup extrem de usor, talpile acestora cedeaza in cel mult o luna. La fel se intampla si in cazul uniformelor. Acestea sunt croite prost, din materiale de slaba calitate si refolosite peste limita permisa de regulamente. Cazurile in care soldatii se instruiesc cu tinuta rupta sunt extrem de numeroase. In plus, militarii nu primesc tot echipamentul. I.2. Cazarmare Supraaglomerarea unitatilor prin infiintarea Bazelor de Instructie (B.I.) a determinat inrautatirea conditiilor de cazare a militarilor. Desi Regulamentul Serviciului Interior (RG 1) prevede ca in dormitoare fiecare militar sa dispuna de cate 10 mc de aer, acest lucru nu se intampla. Un dormitor de 100 de oameni este ceva obisnuit in Bazele de Instructie, cu paturi supraetajate si cu un spatiu de circa 30 de cm intre paturi. WC-urile, care se afla la mica distanta de dormitor, nu sunt dezinfectate din lipsa de clor, ceea ce sporeste riscul aparitiei unor focare de infectie. (...) I.3 Hrana In ciuda meniurilor stabilite si care ar trebui sa contina 4.000 de calorii pe zi, hrana soldatilor abia daca are in jur de 2.500-3.000. Desi din depozitele de alimente se livreaza cantitatile de alimente necesare, o parte din acestea nu mai ajung in farfuriile soldatilor. Aceasta situatie a fost sesizata in nenumarate randuri si de presa militara, fara nici un rezultat concret, insa. (...) I.4. Sanatatea Infirmeriile din unitatile militare nu sunt incadrate cu personal suficient. In cazul in care exista personal, acesta trateaza superficial problemele de sanatate cu care se confrunta militarii. Medicamentele de care dispun infirmeriile sunt insuficiente si, uneori, depasite moral (este cazul, de exemplu, al Tetraciclinei pe post de antibiotic). (...) Cabinetele stomatologice nu sunt dotate cu aparatura corespunzatoare, iar, uneori, medicii stomatologi sunt pusi in situatia de a acorda consultatii de medicina generala. (...) I.5. Baza materiala La acest capitol, unitatile sunt extrem de deficitare. Bazele de instructie, de exemplu, nu poseda casti de otel pentru toti militarii, iar completele de protectie chimica sunt ca si inexistente. Cu mari eforturi se reuseste confectionarea de tinte pentru instructie. (...) II. FACTORUL UMAN II.1. Cadrele Exista doua categorii antagoniste de ofiteri in Armata: cei care s-au format inainte de 1989 si cei care au preluat functii de comanda dupa. Problema cu care se confrunta Armata este ca prea putine cadre care s-au format in ultimii ani detin functii de conducere importante. Cu toate acestea, o caracteristica relevanta o constituie la ambele categorii lipsa de cultura si incapacitatea de a-si dezvolta un orizont de gandire care sa depaseasca limitele cazarmii. Pregatirea psihologica lipseste aproape cu desavarsire. Acest lucru nu inseamna ca nu exista si exceptii, irelevante, insa. Alarmant de multe cadre au pasiunea alcoolului, pe care-l consuma in cantitati imense, chiar si in timpul serviciului. Aceasta stare a fost determinata de mai multi factori printre care insuficienta motivare financiara sau lipsa locuintelor pentru cadre. In plus, aplicarea programului de restructurare a armatei a dus la suprasolicitarea cadrelor din unitatile active din cauza lipsei de personal. (...) II.2. Trupa In general, soldatul roman care-si satisface stagiul militar cu termen normal sau redus este privit de catre cadrele militare ca un sclav. Nu doar pentru ca trebuie sa execute corvezile prevazute prin regulamente, ci si pentru ca un comandant are drepturi aproape nelimitate asupra soldatilor din subordine. Aceste drepturi s-au impamantenit in ultimii ani, chiar daca nu sunt prevazute de regulamente. Soldatul este obligat sa repare televizorul sau masina comandantului, fie el subofiter sau ofiter, sa-i aduca bautura la intoarcerea din permisie sau sa-l imprumute cu bani pe acesta. Soldatul roman nu este motivat sa-si satisfaca stagiul militar, care este privit doar ca o pierdere inutila de timp si bani. In plus, putinul elan patriotic cu care vine soldatul in cazarma este rapid spulberat de tratamentul aplicat de catre superiori. (...) O situatie alarmanta o constituie discriminarea etnica practicata de gradati si de ofiterii inferiori fata de soldatii apartinand minoritatilor maghiara si rroma. Acestia sunt pusi sa execute corvezile cele mai neplacute (sa curete WC-urile, de exemplu), iar in marea majoritate a timpului sunt jigniti in mod sistematic cu apelative peiorative: "bozgori" - maghiarii sau "tigani borati" - rromii. Pentru distractia gradatilor, maghiarii (care in cele mai multe cazuri vorbesc foarte prost limba romana) sunt obligati de gradati sau ofiteri sa defileze citind "Treceti, batalioane romane, Carpatii", iar rromii trebuie sa danseze ursul sau sa cante cantece de petrecere. (...) IV. Pregatirea IV. 1. CLRMG Orele afectate in programul de instructie pentru CLRMG (acronim pentru Cunoasterea Legilor si Regulamentelor Militare Generale) sunt de cele mai multe ori inlocuite cu ore de instructie de front. Conform programului, regulamentele militare sunt studiate in general dupa ora 16,00, cand cadrele militare sunt plecate acasa iar de supravegherea militarilor se ocupa gradatii. Acestia sunt liberi sa-si scoata subordonatii la instructie, deoarece nici un ofiter nu va interzice acest lucru. In plus, regulamentele sunt extrem de putine, in mare masura datand de dinainte de 1989. (...) Trebuie precizat faptul ca, desi Romania a aderat la Tratatul de interzicere a minelor antipersonal, instructia militarilor cuprinde inclusiv acest punct. Nu doar studierea minelor in calitate de concept, ci chiar modul de utilizare, instalare etc. IV.2. Instructia Dupa cum am precizat deja, principala componenta a instructiei o reprezinta pregatirea fizica si instructia de front (intoarcerile de pe loc si din mers, pasul de defilare, punerea si scoaterea baionetei). Instructia tactica este neglijata, modalitatile de comunicare (telefonie, statii radio etc.) sunt tratate extrem de superficial si doar la nivel teoretic iar componenta motorizata (TAB) la fel. V. CONCLUZII Armata Romana nu este capabila sa riposteze in cazul unui atac. Acest lucru il vom demonstra pe larg intr-un raport viitor dedicat unitatilor operative. Armata nu se poate baza pe loialitatea soldatilor, tratati ca niste sclavi, slab instruiti si prost echipati si nici pe tehnica de lupta invechita moral si fizic. Soldatul roman este tratat ca un sclav, iar lipsa unei motivatii il determina pe acesta sa trateze extrem de superficial serviciul militar. Igiena si starea de sanatate a militarilor sunt neglijate, hranirea soldatilor se face la un nivel extrem de slab (s-a ajuns ca, in goana dupa profit, societatile care au contract de furnizare a hranei sa amestece resturile zilei anterioare realizand performanta de a oferi cartofi amestecati cu fasole), instructia este deficitara la numeroase capitole. Factorii de decizie ar trebui sa se implice pentru a schimba aceasta stare de lucruri.