Raluca Turcan: În 93,7% din serviciile publice de asistenţă socială nu există nicio persoană angajată pentru asistarea persoanelor vârstnice

17,3% din totalul populaţiei sunt persoane peste 65 de ani, adică peste 3,8 milioane. Foto: Arhivă

93,79% din serviciile publice de asistenţă socială (SPAS) nu au niciun angajat care să se ocupe cu asistenţa persoanelor vârstnice. Mai mult, în 72% din serviciile publice de asistenţă socială nu există nici măcar o evidenţă a persoanelor vârstnice aflate în dificultate, a transmis, miercuri, ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale, Raluca Turcan.

„Am discutat astăzi cu furnizori de servicii sociale care asigură îngrijirea la domiciliu a persoanelor vârstnice. Deşi nevoia de asistenţă la domiciliu este foarte mare, acest tip de serviciu este prea puţin dezvoltat în România. Persoanele 65+ din România reprezintă principala categorie supusă riscului de sărăcie şi excluziune socială (31,16%), dar tocmai pentru acest segment de populaţie avem puţine servicii sociale acreditate, iar numărul de beneficiari este sub nivelul ţărilor din jur”, a scris ministrul Raluca Turcan pe pagina sa de Facebook.

Conform datelor INS, la 1 ianuarie 2021, 17,3% din totalul populaţiei sunt persoane peste 65 de ani, adică peste 3,8 milioane.

„În anul 2019, doar 1,3%, adică puţin peste 52000 de persoane vârstnice au beneficiat de servicii sociale, iar în 72% din serviciile publice de asistenţă socială (SPAS) nu există nici măcar o evidenţă a persoanelor vârstnice în dificultate. De asemenea, în 93,79% din SPAS-uri nu există nicio persoană angajată pentru asistarea persoanelor vârstnice”, atrage atenţia Raluca Turcan.

Astfel că în cadrul întâlnirii de miercuri, ministrul precizează că s-a discutat incluiv despre modalităţile prin care furnizorii privaţi pot colabora cu cei din sectorul public.

„Am dorit să aflăm problemele cu care se confruntă furnizorii de servicii sociale şi să găsim, împreună, variante de îmbunătăţire a legislaţiei specifice. De asemenea, vrem să identificăm modalităţile prin care furnizorii privaţi pot colabora cu cei din sectorul public pentru extinderea acestui tip de servicii. Principalii avantajaţi sunt vârstnicii care, deşi ajung în situaţii care le limitează considerabil mobilitatea, reuşesc să rămână în mediul lor atâta timp cât primesc îngrijirea de care au nevoie”, a mai afirmat Raluca Turcan.

„Serviciile rezidenţiale sunt în număr insuficient”

Ea precizează de asemenea că internarea într-un centru rezidenţial reprezintă o măsură excepţională, astfel că mai ales persoanelor vârstnice care necesită îngrijire medicală permanentă deosebită, trebuie asigurată cu prioritate asistarea acestora.

„Dincolo de faptul că nici un bătrân nu vrea să plece din casa lui, serviciile rezidenţiale sunt în număr insuficient, iar costurile unui asemenea serviciu sunt cu mult peste cele care presupun îngrijirea persoanelor dependente în mediul lor”, mai spune Tuecan.

Conform ministrului Muncii, ministerul pe care îl conduce are în vedere intensificarea cursurilor de calificare pentru îngrijire la domiciliu, reorganizare SPAS-urilor şi eficientizarea lor, precum şi utilizarea fondurilor europene din următorul exerciţiu financiar pentru dezvoltarea acestui tip de servicii. 

„Îmi doresc ca politicile publice şi discuţiile din spaţiul public în ceea ce priveşte vârstnicul să reflecte o preocupare reală pentru multitudinea de probleme cu care se confruntă odată cu înaintarea în vârstă şi să venim soluţii ca să îi menţinem starea de bine şi demnitatea”, a conchis Raluca Turcan.