Psihologul Keren Rosner atrage atenția asupra puterii pe care o au cuvintele preoților pentru enoriași: „Vă dați seama?”

Oamenii care frecventează Biserica, automat cred și mesajele pe care le primesc prin preot, pentru că acesta are o misiune, este învestit ca intermediar divin, atrage atenția psihologul Keren Rosner făcând referire la declarațiile preotului Nicolae Tănase despre victimele violului. „Vă dați seama ce greutate și ce putere au cuvintele unui preot pentru un enoriaș? Multă lume confundă morala creștină cu predicile și cu părerile individuale ale unor preoți, e o confuzie, care uneori poate să fie periculoasă. Oamenii pot dezvolta resentimente față de femeile frumoase, să fie privite ca un potențial rău pentru altcineva. Până acum era o blamare doar morală, acum el cere și pedeapsă. E grav că nu poate fi nici oprit, nici pedepsit și atunci își va susține punctul de vedere indiferent de ce spun ceilalți”, consideră psihologul Keren Rosner.

În cazul de față avem de-a face cu un misogin cu concepții întărite de religie.

„Adică dacă ești frumoasă ai un handicap pentru că faci rău băieților, societății. Asta este o mentalitate, care încă se mai păstrează, și ideea că întotdeauna fetele sunt vinovate că atrag, sau un comportament sau vestimentație care îndemnă agresorii să acționeze. Cred că vorbim de un misogin care are o concepție întărită de religie, că femeia este inferioară și că femeia are puterea de seducție, dar o putere de seducție într-un sens negativ, care îi face rău bărbatului, îi stârnește niște porniri pe care el de fapt nu le are într-un mod obișnuit. Creează confunzie pentru cine le ascultă pentru că foarte multă lume așteaptă povețele unui lider spiritual, de foarte multe ori, fără să filtreze prin critica gândirii proprii și sunt preluate niște idei și puse în practică. Vorbim de un formator de opinie, iar astfel de idei pentru o minte neformată, tânără, are un impact foarte puternic. Pentru băiat: sentimentul că este disculpat într-o astfel de situație, pentru că de fapt fata este vinovată, iar fetele, femeile, încep să se simtă vinovate că sunt frumoase, că asta nu e o calitate, că e o ispită care să determine o altă ființă umană să facă ceva rău”, a explicat psihologul Keren Rosner.

Și nu este singura care a criticat afirmațiile preotului Tănase.

„Încă un exemplu de fundamentalism în gândirea unui alt preot ortodox. E sinistru ce spune, dar nu e neobișnuit. Disprețul față de femei este mare și apare sistematic în declarațiile unor preoți. Gândirea religioasă de acest tip ține în viață patriarhatul dur și alimenteză disprețul profund față de femei”, a scris pe Facebook Oana Băluță, cercetătoare specializată în gen și politică și profesor universitar. 

Nimeni nu merită să fie agresat sau abuzat, arată și reprezentanții Centrului Filia. „Responsabilitatea pentru abuz NU este împărțită între agresor și victimă, este în totalitate a agresorului. Este o decizie pe care acesta o ia și nu poate fi cauzată sau influențată de felul în care victima sa se îmbracă/comportă/vorbește. Nu este acceptabil un astfel de discurs, mai ales din partea unei persoane cu o influență atât de mare”, punctează sursa citată.

Declarația preotului ne face să ne gândim că bărbații nu-și pot controla instinctele, însă „tocmai asta ne diferențează față de animale”, subliniază și Cosmin Andreica, președintele sindicatului Europol. „Trebuie să înțelegem că trebuie să existe acord pentru absolut orice situație”, adaugă reprezentantul polițiștilor.

Declarația halucinantă

„Fetele frumoase atrag băieţi şi, pe urmă, băieţii intră în puşcărie că au tras de fete. Vor fi condamnaţi şi vor face puşcărie, dar fetele nu sunt chiar nevinovate. Trebuie luate şi ele la judecată. Dacă el face şase ani de puşcărie, să facă şi ea trei, patru luni. De ce? Păi, ăsta nu s-a agăţat aşa, oricum, de ea, s-a agăţat pentru că i-a sărit în ochi într-un chip special”. Este o nouă declarație năucitoare venită din partea unui reprezentat important al Bisericii – preotul Nicolae Tănase, din satul Valea Plopului, județul Prahova – care s-a referit la victimele agresiunilor sexuale.

Apoi, preotul a susținut că declarația i-a fost scoasă din context, dar explicațiile cu care a venit nu asta demonstrează. „Mi-am exprimat părerea că ar trebui condamnarea violatorului să se facă ținând cont și de conjunctura în care s-a petrecut agresiunea sexuală și dacă persoana agresată a contribuit la derapajul celui în cauză, respectiv printr-o îmbrăcăminte indecentă... provocatoare... gesturi... etc... (...) În acest sens, instanța ar trebui să ceară analiza unei comisii interdisciplinare privitoare la rolul victimei în viol pentru că scopul nu este ca violatorul să facă ani de detenție, ci să nu se ajungă la o asemenea situație. Și decurge firesc și pedeapsa instanței dacă va găsi și vinovăția victimei. (...) Îmi pare rău că se crede că apăr violatorii. Dimpotrivă!... Așa am susținut și așa susțin despre moralitate, inclusiv în vestimentație... gesturi... etc... și asupra consecințelor dezastruoase ulterioare. Scoaterea din context a răspunsului meu poate lăsa loc la orice fel de interpretare... Și în acest caz... e de folos”, a încercat o explicație preotul.

„Nu e scoasă din context. Era fix în context de la cap până la coadă. Femeia trebuie condamnată pentru că există. Pentru că s-a născut. Asta e realitatea în care trăim, circa 40% dintre români gândesc la fel ca el”, a reacționat avocata Crișan Giulia, de la Fundația Anais, care apără drepturile femeilor, copiilor și tinerilor.

Ministrul Justiției: „O invitație la viol“

Alina Gorghiu, ministrul Justiției, a calificat declarațiile preotului drept „o invitație la viol”. „Nu e doar o declarație neinspirată, e o invitație la viol! Oameni buni, genul ăsta de declarație e de Ev Mediu, șocantă! Preotul din localitatea Valea Plopului a spus că și «fetele abuzate sexual trebuie să facă închisoare, pentru că sunt frumoase», nu doar agresorii, săracii”, a arătat Alina Gorghiu.

Aceasta consideră că preotul ar trebui sancționat public pentru părerile împărtășite. „Afirmația asta trebuie sancționată ferm la nivel public, nu trecută sub tăcere, pentru că din acest motiv – «tăcerea» – încă sunt destui români care consideră că asta e, poate și violul era justificat fiiindcă fusta era prea scurtă sau e normal să-ți mai iei o palmă de la «bărbat». Un preot este o persoană cu influență la nivelul comunității și o astfel de afirmație este inacceptabilă. Sub nicio formă, în nicio circumstanță, violul nu este permis, justificat și sub nicio formă nu putem vorbi vreodată de o vină a victimei”, continuă Alina Gorghiu. De asemenea, oficialul a menționat că o astfel de declarație „subminează” sistemul de justiție.

„Nu reacționez numai în calitate de cetățean simplu, de femeie, dar și în calitate de ministru al Justiției, pentru că o astfel de declarație subminează sistemul de justiție pe care ne străduim atât de mult, zi de zi, să-l facem cât mai credibil. Nu, în România și în niciun stat normal la cap nu se va face vreodată închisoare pentru că «ești prea frumoasă» și din acest motiv, chipurile, ai fost victima unei agresiuni sexuale”, concluzionează ministrul Justiției.

BOR se delimitează

Și Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Române, a criticat dur o astfel de viziune distorsionată și problematică asupra relațiilor de gen și a interpretării religioase, subliniind valorile centrale ale creștinismului ca punct de referință corect. „«Dacă un băiat abuzează o fată, aceasta e și ea vinovată». Pentru că l-a ispitit. Doar e urmașa Evei, se știe. Ergo, să facă și ea pușcărie. Iată o mostră de «gândire» barbar clericalizată, până în dinți înarmată împotriva rațiunii, gingășiei și teologiei, reducționistă până la anularea de sine, inspirată de cea mai proastă cu putință raportare la realitate și la revelația biblică. Într-o asemenea sumbră viziune, ispita nu e doar un substantiv feminin, ea este femeia sau feminitatea însăși. Aprioric vinovată înaintea bărbatului și bărbăției. Aceasta din urmă fiind, în context, doar un eufemism pentru bădărănia virilă, agresivă și eventual barboforă. Ce trist! Când miezul creștinismului e doar libertate, dragoste, bucurie. Libertate responsabilă, dragoste agapică, bucurie a întâlnirii și învierii”, a menționat Vasile Bănescu.