Pronuntarea privind legalitatea falimentului BIR

Curtea Suprema de Justitie se va pronunta, miercurea viitoare, asupra legalitatii declararii falimentului Bancii Internationale a Religiilor. Ieri, pret de o ora, magistratii instantei supreme au

Curtea Suprema de Justitie se va pronunta, miercurea viitoare, asupra legalitatii declararii falimentului Bancii Internationale a Religiilor. Ieri, pret de o ora, magistratii instantei supreme au judecat recursul in anulare declarat in favoarea BIR de procurorul general al Romaniei, Joita Tanase, care a apreciat ca falimentul in cazul acestei banci a fost hotarat, de instantele inferioare, "cu incalcarea esentiala a legii". In cadrul sedintei de judecata, procurorul de sedinta a sustinut ca in cazul BIR instanta inferioara si-a intemeiat solutia avand in vedere numai sustinerile Bancii Nationale a Romaniei, conform carora BIR ar fi inregistrat un activ net negativ de 205,8 miliarde de lei, considerandu-se dovedita astfel starea de insolvabilitate a bancii. In realitate, a sustinut reprezentantul Ministerului Public, soldul bancii era la 31 mai 2000, in suma de 243,1 miliarde lei. Reprezentantii Bancii Internationale a Religiilor au acuzat BNR ca a pus umarul la falimentul BIR, Banca Nationala refuzand sa ajute BIR-ul in momentele sale dificile. In contradictoriu, reprezentantul BNR a cerut respingerea recursului in anulare, motivand ca acesta a fost introdus tarziu. Potrivit reprezentantului BNR, dosarul a ajuns la instanta suprema in data de 29 mai a.c., respectiv cu o zi intarziere fata de termenul prevazut de lege. In sustinerea cererii sale, reprezentantul BNR a invocat si faptul ca insusi presedintele BIR, Ion Popescu, a semnat raportarile bancii privind intrarea in incetare de plati. Procurorul general al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie, Tanase Joita, a declarat recurs in anulare in cazul BIR, atacand astfel sentinta Tribunalului Bucuresti, din 10 iulie 2000, si a Curtii de Apel Brasov, din 28 mai 2001, prin care s-a stabilit falimentul BIR. Recursul in anulare a fost motivat prin faptul ca judecatorul nu a avut un rol activ in administrarea probelor, precum si ca instantele inferioare ar fi judecat nelegal o exceptie de neconstitutionalitate, substituindu-se astfel Curtii Constitutionale.