Profilul alimentar al românilor. Ce mâncăm şi care sunt criteriile pe baza cărora ne formăm dieta

Zahărul, margarina, cartofii şi produsele de panificaţie alese de la colţ de stradă sunt nelipsite din meniul zilnic al românilor. Profilul nostru alimentar arată că deşi am consumat mai multă carne în 2016 faţă de 2015, preferăm totuşi alimentele ieftine şi produsele aflate la promoţie, cu preţul sănătăţii.

Românii consumă mai multă carne de porc şi de pasăre, preferă margarina untului şi apelează tot mai frecvent la produsele semipreparate.

Zahărul este şi el nelipsit din alimentaţia noastră, fiind unul dintre ingredientele regăsite în aproape toate produsele care ajung pe masă. Aşa arată cele mai recente cifre ale Institutului Naţional de Statistică, conturând profilul alimentar al consumatorului român în 2016: obişnuit să cumpere produse multe, dar ieftine şi gata să facă rabat de la calitate, cu preţul apariţiei unor boli cum sunt obezitatea şi diabetul, patologie care a crescut de 300 de ori în ultimii 20 de ani.

Concret, anul trecut românii au dat mai mulţi bani pe carne decât în 2015, fiind aproape nelipsită din meniul zilnic. Dar tot nelipsite au fost grăsimile şi zaharurile, acestea din urmă reprezentând un pericol major pentru sănătate. Margarina a devenit şi ea preferată de români, pe motiv că e mai ieftină decât untul. Astfel, în 2016 consumul de margarină şi produse tartinabile a crescut de patru ori faţă de cel din 2015.

Alegem în funcţie de preţ

„Până la urmă, cetăţeanul alege din punct de vedere al preţului. Au apărut produse tip margarină care vin cu mesaje prin care promovează sănătatea şi care sunt la limita legalităţii. Însă oamenii nu ştiu acest lucru şi preferă să le cumpere şi să renunţe la unt”, a explicat Sorin Mierlea, preşedintele Asociaţiei pentru Protecţia Consumatorilor.

„Nenorocirea cea mai mare este că industria alimentară preferă să câştige mai mult folosind margarină inclusiv în produsele semipreparate, zahăr, aditivi cu duiumul. Cu siguranţă că şi cantitatea de substanţe aditive pentru a potenţia gustul, mirosul, care sunt apreciate de consumatori, a crescut. Industria vânează profilul marelui consumator şi asta îi dă, cu preţul sănătăţii noastre şi cel al copiilor şi nepoţilor noştri”, a declarat pentru Adevărul profesorul Constantin Ionescu Tîrgoviste, diabetolog la Institutul Paulescu din Capitală, precizând că zahărul şi sarea sunt principalele ingrediente în alimentaţia românilor.

Consumul de zahăr a crescut cu 21%

Consumul ascuns de zahăr, care s-a consumat cu 21% mai mult în 2016 decât în 2015, îi îngrijorează pe medici şi vine cu costuri care apasă pe umerii sistemului de sănătate: cancerele, diabetul, bolile de inimă şi obezitatea, inclusiv cea la copii, sunt consecinţe directe ale acestui consum iresponsabil. Iar cel mai grav, spun specialiştii, e faptul că nu vorbim de zahărul care se pune în cafea, ci de cel care e conţinut de alimente.

„Oamenii nu mai ştiu ce e bine şi ce e rău. Merg pe stradă, miroase frumos, cumpără merdenele şi placinte, îmbuibate cu zahăr şi grăsimi, la preţuri mici. Toată alimentaţia de pe stradă e făcută cu cele mai proaste ingrediente, invizibile şi ieftine. Adică grăsimi şi zahăr”, a completat profesorul Tîrgovişte.

Însă în anul 2016 românii nu au renunţat nici la consumul de cartofi. Mai precis, aceştia au mâncat, în medie, un sfert de kilogram de cartofi pe zi. Specialiştii  adăugă şi că promoţiile din magazine i-au determinat pe oameni să umple coşurile de cumpărărturi cu produse aflate la limita datei de expirare.

„A crescut numărul de promoţii de tip <<trei la preţ de două>>. Din păcate, multe dintre aceste produse nu sunt din acelaşi lot de fabricaţie, iar produsele sunt lipite între ele şi consumatorii nu au obiceiul să citească eticheta. Sperăm ca, prin lege, să reuşim să obligăm lanţurile de magazine să pună produse apropiate ca dată de expirare în astfel de promoţii pentru că altfel ajungem în final să facem nu o economisire, ci risipă”, a precizat Sorin Mierlea.

Semipreparatele, făcute din cea mai grasă carne

În opinia specialiştilor, e încurajator că a crescut consumul de carne. Problema, însă, e faptul că nu toate produsele din comerţ sunt de calitate, iar românul are prostul obicei de a scoate bani puţini din buzunar atunci când e pus în situaţia de a alege între un produs mai ieftin şi unul mai scump.

„Cetăţeanul are o pleiadă de semipreparate la dispoziţie, dar calitatea nu e una extraordinară. Nici nu ştii ce se bagă în ele - au apărut sarmale, chifteluţe, salate, care ascund foarte multe grăsimi. Carnea grasă e cea mai proastă şi cu siguranţă ea e folosită la aceste produse, care sunt de evitat. Vedem în cabinete tot mai multe cazuri de diabet zaharat şi de obezitate, inclusiv la copii. Mor prin boală cardiacă, dar la bază sunt supraponderea şi obezitatea. Suedezii, cât de bogaţi sunt ei, mănâncă puţin şi de calitate. Românul, veşnic flămând, nu se poate opri”, a conchis profesorul Constantin Ionescu-Tîrgovişte.

Românii, campionii bolilor la nivel european
 
Principalele boli cu care se confruntă românii sunt hipertensiunea, hepatitele şi diabetul, arată cele mai recente cifre de la nivelul Ministerului Sănătăţii, culese în urma unei anchete populaţionale desfăşurate în perioada 2007-2008. Principalii factori de risc identificaţi la populaţia României implică boli cardiovasculare, diabet, ciroză sau diferite tipuri de cancer.

În urma acestei evaluări s-a descoperit că populaţia României consumă excesiv sare, media naţională fiind de 53,8%, dar şi alcool, media naţională fiind 16,4%, iar bărbaţii consumă de cinci ori mai mult decât femeile. În ce priveşte consumul de tutun, acesta este specific pentru 20,4% din populaţia ţării, fiind mai frecvent în rândul tinerilor.