Profesorul Liana Gheorghe, Institutul Fundeni: „Puţini dintre studenţii buni de la Medicină ajung la noi ca rezidenţi!”
0Prea puţini dintre studenţii buni de la Medicină ajung să profeseze în spitalele româneşti, atrage atenţia profesorul Liana Gheorghe, şef de secţie la Institutul Fundeni din Capitală. „Cu greu selectăm din cei care rămân câţiva oameni care să fie realmente dedicaţi acestei profesii, deşi statul şi noi, deopotrivă, investim enorm în ei”, completează medicul gastroenterolog.
„Cu alte cuvinte, jumătate din oamenii cei mai buni, pentru care statul investeşte enorm şi pe care ni-i dorim aici, pleacă. Pentru ei trebuie create condiţii, nu numai financiare, ci vorbim de condiţii de a se antrena bine în centrele universitare, să nu fie robotizaţi, să nu fie împovăraţi cu acitivatea birocratică căruia specialistul să nu mai poate să-i facă faţă”, a explicat pentru adevarul.ro profesorul Liana Gheorghe.
Aceşti tineri trebuie stimulaţi pentru a rămâne acasă
În opinia acesteia, o mare problemă cu care se confruntă atât medicii tineri, cât şi medicii specialişti şi cei primari care îşi desfăşoară activitatea în spitalele româneşti e faptul că sunt nevoiţi să facă multă muncă birocratică, în lipsa personalului auxiliar.
„Dacă ar exista secretari, registratori medicali şi informaticieni care să ne degreveze de o serie de activităţi care sunt un balast pentru noi, situaţia ar fi alta. Niciunde în Occident nu este ca la noi. Ar fi o primă soluţie, un prim pas, dar exact aceste categorii de personal lipsesc cu desăvârşire din unităţile medicale”, a mai spus profesorul Liana Gheorghe.
Potrivit acesteia, exodul tinerilor medici va fi greu de oprit în condiţiile în care statul nu crează un program coerent prin care să îi reţină acasă. De altfel, doar în anul 2013, peste 3.000 de medici au solicitat certificatele profesionale de la Colegiul Medicilor din România.
„Nu văd nimic greşit în luarea acestor decizii dacă statul tău nu îţi oferă condiţii generoase, te împovărează cu un număr mare de pacienţi şi nu îţi oferă metodele de diagnostic pe care ţi-ai dori să le ai. Aceşti tineri trebuie stimulaţi pentru a rămâne acasă”, a completat şeful de secţie de la Institutul Fundeni.
Bursele de 150 de euro promise rezidenţilor nu îi vor ţine în ţară
Cei mai mulţi medici români tineri preferă ţări ca Marea Britanie, Franţa şi Olanda, unde salariile sunt chiar şi de şapte ori mai mari decât cele din România. Felicia Buruiană, stabilită în Anglia de mai mulţi ani, a renunţat să mai profeseze în ţară în momentul în care şi-a dat seama că banii nu îi ajung pentru a duce o viaţă decentă.
Tânăra doctoriţă susţine însă că bursa de 150 de euro promisă rezidenţilor, dar care nu s-a concretizat până acum, este o sumă prea mică.
„Deşi ar reprezenta un venit in plus, ceea ce este de foarte bun augur, nu cred ca numai bursele de 150 euro adăugate la salariul lunar ar ţine un medic rezident în ţară, nu este vorba exclusiv de aspectul financiar, doar în cazul în care acesta ar fi mai mult decât suficient. Un medic rezident îşi doreşte să fie satisfacut şi de modul de formare. În plus, vrea şi recunoaştere profesională”, a explicat pentru adevarul.ro medicul, care a plecat din România în 2005.
Colegiul Medicilor din România: sunt judeţe cu un singur cardiolog
La rândul său, profesorul Vasile Asărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor din România (CMR) e de părere că emigrarea unui număr aşa de mare de medici români în Occident a paralizat sistemul naţional de sănătate. Astfel, sunt judeţe în care există un singur specialist cardiolog la milioane de oameni.
„Dacă dumneavoastră credeţi că situaţia este rea în Bucureşti, în zonele rurale ea este tragică”, a explicat profesorul. Astărăstoae
Pe aceeaşi temă:
Promisiunile publice făcute de reprezentanţii Ministerului Sănătăţii cu privire la pachetul de bază şi lista medicamentelor compensate nu au fost respectate, potrivit Coliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România (COPAC).
Promisiunile Ministerului Sănătăţii legate de pachetul de bază şi de lista medicamentelor compensate rămân neonorate, astfel că mulţi pacienţi nu ştiu în ce măsură vor avea acces la tratamente noi sau la servicii medicale în 2014, consideră Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice (COPAC).
Chiar dacă noul pachet de servicii medicale de bază are un conţinut cuprinzător, trăsătura sa fundamentală este deplasarea unei părţi din costul actului de îngrijire asupra pacientului. Deşi serviciile acoperite sunt acum mai transparente pentru asiguraţi, pachetul este în mare măsură bazat pe documente normative deja existente. Concluziile se desprind din cel mai recent raport de cercetare elaborat de Observatorul Român de Sănătate (ORS).
Ce servicii medicale prevede noul pachet de bază pus în dezbatere duminică
Noul pachet de bază prevede o singură consultaţie preventivă la trei ani, făcută de medicul de familie, pentru persoanele asimptomatice între 18 şi 39 de ani şi cel mult două consultaţii în trei luni în cazul pacienţilor "cu risc normal", care au o problemă nouă sau acută de sănătate. Oficialii au stabilit şi de câte consultaţii vor beneficia tinerii până la 18 ani, dar şi pachetul pentru femeile însărcinate.
Se încarcă comentariile...
