Procurorii italieni s-au saturat de "colaborarea" cu procurorii romani

In ziarul nostru de sambata 2 februarie informam cititorii ca "ampla operatiune anti-Mafia" desfasurata in zilele noastre la Bucuresti, in Italia ar fi putut avea loc in urma cu aproximativ sase ani

In ziarul nostru de sambata 2 februarie informam cititorii ca "ampla operatiune anti-Mafia" desfasurata in zilele noastre la Bucuresti, in Italia ar fi putut avea loc in urma cu aproximativ sase ani de zile, daca birocratia, neglijenta, delasarea ori chiar interesele nu si-ar fi facut simtita prezenta in institutiile statului roman. Procurorul general al Parchetului Curtii Supreme de Justitie, Tanase Joita, a dispus inca de sambata efectuarea unei verificari interne care sa clarifice ceea ce s-a intamplat cu repetatele cereri de comisie rogatorie facute de Procuratura italiana. Ieri am primit la redactie un comunicat de presa din partea Ministerului Public, prin care aceasta institutie se disculpa. Mai exact aflam ca toate cele trei cereri ale autoritatilor judiciare italiene - prin care se solicitau realizarea unor activitati de urmarire penala pe teritoriul Romaniei si autorizarea colaborarii cu Brigada de Combatere a Crimei Organizate din Ministerul de Interne, in cadrul unei anchete judiciare initiate de Italia impotriva unor grupuri ale organizatiei "Cosa Nostra" privind pe Alabiso Rocco si altii, vezi si Paul Brener - "au fost incuviintate si s-a dispus Brigazii de Combatere a Crimei Organizate si UM 0215 sa efectueze activitatile de urmarire penala solicitate". Cu adresa nr. 9692 din 7 noiembrie 1996 a Sectiei de Urmarire penala si criminalistica, s-a comunicat partii italiene faptul ca activitatile cerute pot fi desfasurate in Romania si s-a solicitat acestor autoritati sa-si desemneze reprezentantii pentru a veni in Romania si a lua cunostinta de rezultatul activitatilor intreprinse si a intra in posesia actelor oficiale, se arata in comunicat. Precizam ca in cererea italienilor din 23 august 1996, se cerea interceptarea discutiilor dintre persoanele prezente in interiorul casei lui Paul Brener din str. Lebedei 25 Bucuresti, pentru o durata de 30 de zile, cu "data inceperii interceptarii fiind de urgenta maxima", respectiv sfarsitul lunii august pana la sfarsitul lui septembrie 1996. Or Ministerul Public abia la 6 noiembrie 1996 a trimis Ministerului de Interne, UM 0215, o adresa insotita de cererea de comisie rogatorie a autoritatilor judiciare italiene, urmand ca aceasta unitate sa declanseze procedura legala prevazuta de Legea 26/1994 privind organizarea si functionarea politiei romane. In finalul adresei semnate de procurorul sef sectie de atunci, Ovidiu Nastase, se specifica "daca in aceasta cauza au fost desfasurate activitati specifice, ne veti comunica rezultatul". Adrese identice ca si continut au fost trimise si Brigazii de Combatere a Crimei Organizate, in aceeasi zi de noiembrie 1996. Printre dovezile puse la dispozitie de Parchetul CSJ se afla si adresa catre Interpol din 7 noiembrie 1996 care insotea raspunsul favorabil al partii romane catre Procuratura Italiana de pe langa Tribunalul din Caltanissetta - Directia Districtuala Antimafia. Cu toate acestea, se pare ca raspunsul nu a ajuns in posesia italienilor, intrucat Ambasada Italiei la Bucuresti a solicitat prin "Nota verbala" raspuns la cererea de comisie rogatorie care a fost trimisa IGP - Brigazii de Combatere a Crimei Organizate de catre Parchet "prin adresa 8530/1997 din 11 august 1997", potrivit unei adrese din 1 aprilie 1999 semnata de procurorul sef Augustin Lazar. O alta proba ca raspunsurile noastre nu au ajuns in posesia anchetatorilor care declansasera actiunea anti-Mafia "Toscano" este chiar raspunsul Parchetului prin care se arata ca "din referatul intocmit de procurorul caruia i-a fost repartizata lucrarea, rezulta ca pana la data de 2 septembrie 1998, autoritatile judiciare italiene nu au raspuns cu privire la modalitatea de predare a informatiilor asa cum s-a mentionat anterior". O alta dovada a tergiversarii de catre anumite segmente ale partii romane o constituie si adresele din 8 septembrie 1999 si din 22 octombrie 1999 avand ca destinatar pe seful BCCOC - IGP, respectiv col.Calin Mateescu si col. Petre Albu, prin care se facea revenire la adresa din 1 aprilie 1999 si respectiv la cea din 8 septembrie 1999 la care politia nu trimisese nici un raspuns. Prin aceasta noua adresa se solicita inca o data sa se comunice de indata actele si activitatile efectuate, in vederea informarii autoritatilor italiene. Oricare ar fi fost din acel moment reactia celor interpelati, satui de atata asteptare si pentru ca in legislatia penala italiana, cercetarea penala este limitata in timp, autoritatile italiene au fost nevoie, prin Ambasada Italiei la Bucuresti, sa renunte la toate cererile de comisie rogatorie in procedura de urmarire panela impotriva lui Alabiso Rocco, Paul Brener si altii. Nota verbala, datata 1 noimebrie 1999 si adresata cu complimente diplomatice Ministerului Justitiei roman, Directiei Relatii Internationale si Integrare Europeana , este o mostra de lehamite politicoasa manifestata de partea italiana fata de "promptitudinea" celei romanesti. Reprezentantul Biroului Interpol Romania nu a putut fi gasit ieri pentru eventualitatea unui raspuns privind data transmiterii (?!) raspunsului roman catre autoritatile italiene. Reprezentantii IGP au solicitat un time-out pentru a descoperi traseul actelor. Reprezentantul Italiei pe langa Centrul SECI si ofiterul de legatura italin a pentru Romania si Republica Moldova, dl. Paolo Sartori, a declarat pentru Adevarul: "Aceea a fost operatiunea "Toscano". Eu nu am primit interceptarile convorbirilor din strada Lebedei, nr. 25. Ele puteau fi primite in cadrul comisiei rogatorii. La mine nu au ajuns insa. Renuntarea la cererile de comisie rogatorie este posibila si ca urmare a faptului ca in legea italiana ancheta penala este limitata in timp. Eu am venit in Romania in septembrie 1999 si nu am primit nici o interceptare. Acum desfasuram o alta actiune numita "Property" si colaboram deocamdata cu Politia Romana. A fost un schimb de cereri intre Politii, urmand ca in scurt timp sa vina si o cerere de comisie rogatorie". Reprezentantul italian a precizat ca nu detine informatii despre o eventuala implicare a unor politisti, procurori, politicieni in tergiversarea primelor raspunsuri catre italieni, ori despre "punctul de blocaj" al raspunsurilor partii romane.