Presedintele Senatului, Nicolae Vacaroiu, a ramas actionar la banca lui Vantu pana in 11 decembrie 2001

Interesul comun al actionarilor unei societati este de a asigura prosperitatea firmei si, implicit, a lor. Este un vechi principiu economic, in baza caruia se produc asocieri, se nasc companii, se

Interesul comun al actionarilor unei societati este de a asigura prosperitatea firmei si, implicit, a lor. Este un vechi principiu economic, in baza caruia se produc asocieri, se nasc companii, se dezvolta afaceri. Cand unul dintre actionari ajunge sa detina o functie importanta in stat, cel mai pretios avantaj ce decurge din noul sau statut este acela al accesului la informatia "pura si imediata". Date si documente ultrasecrete ii "cad" zilnic in mana, iar puterea de care dispune ii permite sa obtina rapid si fara complicatii informatii despre firme si societati concurente, despre proiectele de legi ale guvernului, despre diverse initiative ale institutiilor statului. Ce se intampla, insa, atunci cand la el ajung informatii despre societatea sau banca la care este actionar si despre proprietarul acesteia? In ce calitate priveste si foloseste el acele informatii de actionar sau de functionar public? Cazul presedintelui Senatului, Nicolae Vacaroiu, este emblematic in acest sens. Intr-un document publicat recent in ziarul "Adevarul" aratam ca Vacaroiu, al doilea om in stat, a fost pentru o perioada de timp si presedinte al Senatului si presedinte al bancii lui Vantu, intr-un timp in care cel care-l platea (SOV) era suspectat ca a cladit BID-ul pe bani murdari. Aflam acum ca, in ciuda tuturor scandalurilor ce au scos la iveala legaturile "de baza" BID-FNI, Vacaroiu a ramas actionar al bancii lui SOV pana la data de 11 decembrie 2001, cand si-a cesionat cele 600 de actiuni catre Corneliu Croitoru, presedintele CA al BID. Renuntarea la legaturile financiare cu BID a survenit, deci, la o zi dupa ce Banca Nationala decisese intrarea Bancii Romane de Scont in regim special de decontare si la doar cateva zile inainte de izbucnirea in presa a scandalului declansat de dezvaluirile presedintelui BRS despre masinatiunile facute din spatele bancii pentru firmele si persoana lui Vantu. Adica, in momentul in care a inceput sa se stranga lantul in jurul afacerilor lui SOV. Vacaroiu a fost astfel timp a un an si presedinte al Senatului, si actionar la BID, desi el sustine cu tarie ca nu a mai avut nici o legatura cu banca din anul 2000. Ce s-a intamplat in toata aceasta perioada la (in) banca la care presedintele Senatului era actionar? In 2001, ASTRA si Posta Romana plasau in mod dubios milioane de dolari si euro la BID si BRS. Tot in 2001, BID plasa la randul sau zeci de miliarde la BRS, iar Vacaroiu declara oficial ca a sfatuit SIF-urile sa bage bani in banca lui Vantu. In acelasi an, institutiile statului anchetau si rascoleau ramasitele dosarelor FNI pentru a da de urma banilor cu care SOV declarase ca a participat la nasterea BID. Si tot in acelasi an, presa dezvaluia ca Parchetul General de pe langa Curtea Suprema de Justitie fusese sesizat inca din octombrie 2000 ca SOV este suspectat ca a spalat bani pentru a infiinta BID. Revenind la cele afirmate la inceput, ne intrebam cu ce ochi a privit Vacaroiu datele publicate in presa despre BID si FNI: cu ochi de "specialist in finante", de presedinte al Senatului sau de actionar al bancii?