Video Alegeri în Serbia. Aleksandar Vučić recunoaște înfrângerea: „Lista Studenților a câștigat”

Aleksandar Vučić a recunoscut înfrângerea partidului său la alegerile parlamentare anticipate din Serbia, unde opoziția studențească pare să fi obținut o victorie categorică, potrivit rezultatelor parțiale. Scrutinul, marcat de o mobilizare puternică a alegătorilor și de incidente violente, reprezintă o lovitură pentru liderul sârb, contestat de luni întregi prin proteste anticorupție.

Aleksandar Vučić Foto: EPA-EFE

UPDATE 23.45 Aleksandar Vučić a recunoscut înfrângerea partidului său în alegeri

Aleksandar Vučić a recunoscut înfrângerea partidului său în alegeri, deși rezultatele finale nu au fost încă anunțate. Potrivit datelor parțiale din secțiile de votare, Lista Studenților ar urma să obțină între 135 și 140 de mandate, în timp ce formațiunea lui Vučić ar urma să aibă 105 parlamentari.

„Încă nu avem rezultate finale, dar, pe baza unui eșantion, este clar că am pierdut aceste alegeri. Lista Studenților a câștigat. Ei vor avea între 135 și 140 de mandate, iar noi vom avea 105. Nimeni altcineva nu a intrat în Parlament”, a declarat Vučić.

UPDATE 22.00 Prezență record la alegerile parlamentare din Serbia

Sârbii s-au mobilizat la urne pentru alegerile parlamentare anticipate, iar prezența la vot a depășit-o pe cea finală de la scrutinul precedent cu două ore înainte de închiderea secțiilor.

Secțiile de votare s-au închis la ora locală 20.00. Potrivit Comisiei Electorale din Serbia, prezența la urne ajunsese la 64,9% până la ora 18.00. Un nivel mai ridicat al participării a fost înregistrat doar la alegerile din 1990, când prezența a fost de 71,4%, și la cele din 1992, când a ajuns la 69,7%.

Nu au fost organizate exit-polluri pentru acest scrutin. Primele estimări urmează să fie publicate în aproximativ o oră și jumătate după închiderea secțiilor, potrivit publicației The Guardian. Acestea vor fi realizate de CeSID/Ipsos și CRTA, pe baza datelor colectate din secțiile de votare în care organizațiile au avut observatori.

UPDATE 17.00 Alegeri marcate de violențe

Incidente violente au fost semnalate duminică, în ziua alegerilor parlamentare din Serbia, unde observatori electorali ai listei studenților au fost atacați de un grup de bărbați mascați, în orașul Pančevo. Mai multe persoane au fost lovite în cap, iar poliția a intervenit la fața locului, potrivit unor relatări din presa independentă.

Conform informațiilor apărute în mediul online, atacatorii ar fi folosit materiale pirotehnice împotriva observatorilor electorali.

Un alt incident a fost raportat în jurul orei 14:00, în fața sediului Partidului Progresist Sârb (SNS), formațiunea asociată președintelui Aleksandar Vučić, în orașul Lazarevac. Potrivit martorilor, acolo a izbucnit o altercație fizică între echipe mobile.

UPDATE 13.20 Cozi uriașe la alegerile din Serbia. Aleksandar Vučić a așteptat aproape două ore pentru a vota

Alegerile anticipate din Serbia au atras un număr mare de alegători încă din primele ore ale dimineții, când s-au format cozi lungi în fața secțiilor de votare din mai multe orașe. Printre cei care au așteptat pentru a-și exprima opțiunea electorală s-a numărat și Aleksandar Vučić, care a stat aproape două ore la rând alături de soția sa, în Belgrad.

Scrutinul are loc într-un moment tensionat pentru liderul sârb, pe fondul protestelor conduse de studenți, care au devenit una dintre cele mai importante provocări la adresa puterii sale din ultimii ani.

Potrivit observatorilor electorali locali, prezența la vot în primele trei ore a fost de peste două ori mai mare decât la alegerile parlamentare din 2023, relatează The Washington Post. În capitala Serbiei, sute de persoane s-au adunat în fața secțiilor încă de la deschiderea urnelor.

După ce a votat în Belgrad, Aleksandar Vučić le-a declarat jurnaliștilor că își dorește ca scrutinul să se desfășoare fără incidente și că va accepta rezultatul, indiferent de deznodământ.

„Voia poporului este voia lui Dumnezeu: vox populi, vox dei”, a afirmat liderul sârb.

„Dacă pierdem, vom recunoaște voința electoratului. Dacă vom câștiga, nimeni nu ne va lua victoria”, a adăugat acesta.

Vučić a anunțat că formațiunea sa va prezenta estimări considerate credibile la aproximativ trei ore după închiderea secțiilor de votare, programată la ora locală 20:00.

Întrebat dacă numărul mare de alegători prezenți la urne ar putea indica dorința populației de a schimba conducerea țării, președintele a răspuns: „Să așteptăm rezultatul”.

În orașul Novi Sad, din nordul Serbiei, Ilija Srdanović, medic și primul candidat de pe lista unei mișcări de tineret care cuprinde 250 de persoane, a declarat că numărul celor veniți la vot ar putea indica o mobilizare fără precedent în ultimii ani.

„Sper ca această zi să se desfășoare într-o atmosferă democratică și în pace și să alegem în mod legitim un nou guvern în Serbia”, a spus Srdanović.

Și în Novi Sad s-au format cozi la secțiile de votare. Orașul a fost scena unei tragedii în urmă cu doi ani, când 16 persoane au murit după prăbușirea copertinei unei gări, potrivit Radio Europa Liberă.

Accidentul a provocat un val de indignare în întreaga țară, în special după apariția informațiilor potrivit cărora posibile acte de corupție ar fi contribuit la deficiențele de construcție care au dus la prăbușire.

Știrea inițială 

Alegerile au loc în contextul în care, atât în Serbia, cât și în alte țări europene, au loc proteste.

Ziua se anunță tensionată, în condițiile în care partidul lui Vučić se confruntă cu o opoziție pro-europeană susținută de valul de proteste anticorupție. Într-un interviu pentru „Adevărul”, profesorul Sergiu Mișcoiu explică miza scrutinului pentru viitorul european al Serbiei, relațiile cu Rusia și implicațiile pentru România, de la securitatea regională la situația comunității românești de la sud de Dunăre.

În Franța, tinerii au ieșit în stradă din cauza lipsei personalului și starea precară a clădirilor școlare. Protestele au luat amploare, pe fondul nemulțumirilor privind scumpirile și costul vieții.

În Albania, manifestanții cer demisia premierului Edi Rama, pe fondul nemulţumirilor legate de corupţie şi lipsa locurilor de muncă. Protestele, care durează de mai multe luni, s-au extins în întreaga țară.

Peste 100.000 au protestat în Belgrad

Joi seară, 22 octombrie, peste 100.000 de sârbi s-au adunat în centrul Belgradului, la mitingul final al mișcării studențești care contestă puterea fostului președinte Aleksandar Vučić.

Mișcarea studențească a început în noiembrie 2024, după prăbușirea copertinei unei gări recent renovate din Novi Sad, tragedie în urma căreia 16 persoane au murit. Protestele, inițial axate pe solicitarea unei anchete independente, s-au transformat treptat într-o amplă mișcare anticorupție, care cere alegeri anticipate și schimbări politice.

Campania electorală a fost marcată și de incidente violente, precum și de acuzații privind lipsa de neutralitate a instituțiilor.

Susținătorii Partidului Progresist Sârb (SNS), condus de Vucic, au atacat mai multe persoane în timpul unui protest din orașul Užice, iar la Belgrad un observator al Agenției Anticorupție a fost agresat în timp ce documenta activitățile de campanie ale partidului de guvernământ.

Cine sunt principalii actori

SNS se află în centrul listei „Serbia Unită”. Partidul se bazează pe controlul fondurilor publice, pe o acoperire mediatică favorabilă și pe sprijinul naționaliștilor. Campania sa a fost umbrită de acuzații privind manipularea sistematică a votului.

Lista Studenților evită ierarhiile de partid și preferă să nu aibă un lider unic, mizând pe cadre universitare și profesioniști respectați la nivel local. Aceasta funcționează prin intermediul rețelelor universitare.

Campania sa rapidă și plină de umor a mobilizat un număr mare de alegători care nu se mai implicau în politică.

Partidele tradiționale de opoziție au pierdut teren, iar unele riscă să nu atingă pragul electoral de 3%. În același timp, blocul naționalist este divizat, iar retragerea partidului Noi, Puterea Poporului, pe fondul acuzațiilor privind influența Rusiei, ar putea direcționa o parte din voturi către SNS.

Afacerea Trump Tower din Belgrad, motiv de proteste

Pe lângă tragedia de la Novi Sad, un alt motiv de nemulțumire îl reprezintă controversatul proiect imobiliar Trump Tower din Belgrad.

Aleksandar Vučić ar fi ordonat eliminarea protecției juridice a clădirii Statului Major General pentru a permite construirea unui hotel și a unui Trump Tower, într-o investiție estimată la 500 de milioane de dolari.

În mai 2024, guvernul sârb ar fi semnat un contract prin care se angaja să retragă statutul de patrimoniu cultural al clădirii Statului Major General din Belgrad, pentru a permite dezvoltarea proiectului imobiliar al companiei lui Jared Kushner.

Proiectul a fost abandonat de Jared Kushner, ginerele președintelui american Donald Trump, după ce procurorii au formulat acuzații împotriva unor oficiali sârbi. Vučić a respins implicit acuzațiile de nereguli, afirmând că a acționat în interesul poporului sârb.

De ce contează alegerile

Rezultatul alegerilor din Serbia ar putea influența reformarea instituțiilor și viitorul sistemului politic, în contextul acuzațiilor de corupție, presiuni asupra presei independente și nereguli electorale formulate de opoziție și organizații pentru drepturile omului, acuzații respinse de SNS, potrivit Al Jazeera.

O eventuală reușită a Listei Studenților ar putea schimba structura opoziției și ar aduce în Parlament politicieni fără experiență, cu orientări ideologice diverse.

Totuși, refacerea instituțiilor democratice, a statului de drept și a încrederii publice ar reprezenta o provocare majoră pentru orice nou guvern.

Alegerile ar putea influența și relațiile externe ale Serbiei, în special parcursul european. Progresele spre aderarea la UE sunt blocate de îngrijorări privind statul de drept, alinierea limitată la sancțiunile europene împotriva Rusiei și lipsa unui progres în normalizarea relațiilor cu Kosovo.

Lista Studenților susține reforme democratice, dar nu are o poziție clară în toate dosarele de politică externă și a sugerat inclusiv organizarea unui referendum privind aderarea la UE.

Votul va desemna cei 250 de membri ai Adunării Naționale, prin reprezentare proporțională, într-o singură circumscripție națională. Listele trebuie să obțină, în general, cel puțin 3% din voturi pentru a intra în Parlament, cu excepția listelor minorităților recunoscute.

Secțiile de votare se închid duminică la ora 20:00, iar primele rezultate sunt așteptate aproximativ două ore mai târziu.