De ce plătim mai mult pentru branduri, deși produsele mai ieftine pot fi la fel de bune. Explicația unui specialist în marketing

Un tricou cu un logo celebru poate costa de câteva ori mai mult decât unul de calitate comparabilă. Diferențe asemănătoare apar la cosmetice, parfumuri sau produse de curățenie. Totuși, prețul mai mare nu garantează întotdeauna performanțe superioare. Un raport NielsenIQ din august 2026 arată că 68% dintre consumatorii chestionați consideră mărcile proprii ale magazinelor alternative bune la brandurile consacrate. De ce continuăm, atunci, să plătim în plus pentru un nume cunoscut?

Produsele unor branduri cunoscute pot costa considerabil mai mult Foto: Pixabay

De ce un preț mai mare ne face să credem că produsul este mai bun

„Pentru că oamenii nu cumpără doar produse. Cumpără și certitudine, familiaritate, apartenență sau statut”, explică pentru „Adevărul” Andrei Tarnovski, specialist în strategie de marketing.

Potrivit acestuia, atunci când avem de ales între numeroase produse, reputația producătorului, ambalajul și prețul ne ajută să luăm decizii fără să analizăm fiecare alternativă.

„Un preț mai mare creează o așteptare: «Dacă e așa de scump, înseamnă că merită; și dacă e pe raft la așa preț - sigur îl mai cumpără și alții ca mine»”, spune el.

Așteptările create de un brand pot influența inclusiv felul în care percepem produsul după cumpărare. Specialistul atrage atenția că două articole pot îndeplini aceeași funcție, fără să aibă aceeași valoare pentru cumpărător.

„Pentru cineva, o geantă este un obiect în care își transportă lucrurile. Pentru altcineva, aceeași geantă este și o expresie a identității personale. Asta nu înseamnă automat că al doilea consumator a fost manipulat. Înseamnă că oamenii atribuie valori diferite aceluiași produs”, adaugă acesta.

Un studiu publicat în Journal of Consumer Behaviour a arătat că preferința participanților pentru un produs cunoscut creștea atunci când le era dezvăluit brandul, chiar și în condițiile unui preț ridicat.

Cât plătim pentru ambalaj, imagine și publicitate

Ambalajul poate influența percepția asupra calității înainte ca produsul să fie testat. Un recipient greu, un design sofisticat sau asocierea cu o celebritate pot contribui la justificarea unui preț mai mare.

„Un recipient greu, un design deosebit sau materiale care par mai sofisticate pot crea impresia unui produs superior, chiar dacă formula din interior este comparabilă cu cea a unei alternative mai ieftine”, explică specialistul. „Popularitatea unui influencer nu reprezintă o dovadă a calității produsului, dar mecanismul psihologic funcționează oricum”.

Diferențele sunt vizibile mai ales în modă, parfumerie și industria cosmetică, unde cumpărătorii pot plăti suplimentar pentru imagine și exclusivitate. În schimb, la produsele pentru copii, sănătate sau electronice, reputația unui brand poate conta pentru sentimentul de siguranță.

„Oamenii nu cumpără neapărat performanță superioară, ci și liniștea că au făcut o alegere bună”, spune Tarnovski despre consumatorii care preferă mărcile consacrate în aceste categorii.

În cazul articolelor de lux, însă, numele producătorului poate reprezenta chiar principalul motiv al achiziției.

„Dar oamenii nu plătesc neapărat pentru material. Plătesc pentru identitate, statut, apartenență sau exclusivitate. Brandul este, practic, cea mai importantă parte din produsul cumpărat”, atrage el atenția.

Cercetările confirmă că prețul nu reflectă întotdeauna diferențe proporționale de calitate. De pildă, un studiu bazat pe teste comparative ale produselor de folosință îndelungată din SUA a identificat prețuri considerabil mai mari pentru mărcile consacrate, deși diferențele de calitate față de mărcile proprii erau, în ansamblu, mici sau inexistente.

Cum evităm să cheltuim inutil

Diferența dintre preț și calitate devine mai greu de evaluat atunci când cumpărătorul nu are cunoștințele necesare pentru a compara produsele. În cazul cosmeticelor, detergenților sau electronicelor, anumite caracteristici pot fi verificate abia după o perioadă de utilizare.

„Când nu putem evalua direct calitatea, ajungem să evaluăm semnalele care pretind că o reprezintă. Prețul, reputația și ambalajul devin substituenți ai dovezilor. Iar după cumpărare poate interveni și tendința de a ne justifica propria alegere: dacă am plătit mult, suntem tentați să credem că produsul chiar este mai bun”, explică Andrei Tarnovski.

Pentru cumpărăturile obișnuite, specialistul recomandă compararea caracteristicilor concrete ale produselor, inclusiv a mărcilor mai puțin cunoscute.

„Un produs de două ori mai scump nu este automat de două ori mai performant. Uneori diferența de performanță este marginală, dar dificil de identificat fără o comparație obiectivă”, completează specialistul.

Un prim pas este stabilirea caracteristicilor de care avem într-adevăr nevoie, înainte de a începe căutarea unui produs.

„Altfel, riscăm să ne lăsăm convinși că avem nevoie de caracteristici pe care nici nu le căutam inițial”, avertizează  Andrei Tarnovski.

Nici reducerile spectaculoase nu garantează o afacere bună. Un articol cu prețul redus la jumătate poate rămâne mai scump decât o alternativă comparabilă.

„O reducere de 50% la un produs supraevaluat poate fi mai puțin avantajoasă decât prețul obișnuit al unui concurent”, continuă acesta.

O altă recomandare a sa este amânarea achizițiilor neesențiale, pentru a evita deciziile luate sub presiunea ofertelor limitate. Totuși, specialistul avertizează că nici alegerea sistematică a celui mai ieftin produs nu reprezintă neapărat o economie.

„Timpul petrecut căutând, riscul unei alegeri greșite și experiența de utilizare au și ele un cost. (...) Scopul nu este să cumpărăm cât mai ieftin. Este să știm pentru ce plătim și să decidem conștient dacă merită”, adaugă Andrei Tarnovski.

Cât poți economisi dacă renunți la produsele de marcă

O investigație publicată în octombrie 2025 de jurnaliștii emisiunii Marktcheck, a televiziunii publice germane SWR, parte a rețelei ARD, arată cât de mari pot fi diferențele de preț. Un coș de cumpărături cu produse ale unor branduri cunoscute costa 54,97 de euro, în timp ce unul cu articole comparabile, vândute sub mărcile proprii ale supermarketurilor, ajungea la 27,34 de euro. Într-un alt experiment, o familie cu cinci membri a economisit 482,80 de euro în patru săptămâni, cumpărând produse sub mărcile magazinelor în locul celor consacrate.

Diferențele de preț nu au însemnat neapărat și o calitate inferioară. Investigația a prezentat rezultatele unei analize realizate în 2023 de organizația germană Stiftung Warentest, pe baza testelor efectuate în anii anteriori asupra a aproximativ 1.400 de produse alimentare. Mărcile proprii au obținut o notă medie de 2,7, față de 2,8 în cazul brandurilor consacrate, pe o scară în care notele mai mici indică rezultate mai bune.

Schimbarea obiceiurilor de cumpărare nu se limitează la consumatorii cu venituri reduse. Într-o analiză publicată în iulie 2026, Reuters arată că tot mai mulți americani caută alternative mai ieftine, inclusiv persoane cu venituri ridicate. Potrivit datelor NielsenIQ citate de agenția de presă, vânzările retailerilor orientați spre prețuri mici au crescut cu 11,6% în primele cinci luni ale anului, comparativ cu aceeași perioadă din 2025, în timp ce retailerii tradiționali au înregistrat o creștere de 2,3%.

Interesul pentru produsele mai ieftine determină și marii comercianți să își extindă propriile game. Reuters arată că Walmart își dezvoltă marca alimentară bettergoods, în timp ce Target pregătește introducerea a sute de produse noi sub mărcile proprii. Pentru cumpărători, însă, o economie reală nu înseamnă doar alegerea celui mai mic preț, ci și compararea cantității, ingredientelor și calității produselor.