Prea mult praf în Bucureşti!

Spaţiile verzi ale Capitalei se usucă din cauza celor 400 tone de impurităţi care le acoperă. Una dintre problemele de viaţă şi de moarte ale Bucureştiului este praful în exces. Copacii

Spaţiile verzi ale Capitalei se usucă din cauza celor 400 tone de impurităţi care le acoperă.

Una dintre problemele de viaţă şi de moarte ale Bucureştiului este praful în exces. Copacii din Capitală au început "să chelească" prematur, întrucât praful şi noxele produse în trafic îi otrăvesc zi de zi, spune preşedintele Organizaţiei Eco Civica, Niculae Rădulescu-Dobrogea. Măsurătorile arată că, anual, se depun peste 400 de tone de praf pe fiecare kilometru pătrat al Bucureştiului.

Şantierele au distrus parcurile şi produc praf în cantităţi incredibile, spune revoltat preşedintele organizaţiei Eco Civica, Niculae Rădulescu-Dobrogea. Îngrijoraţi de efectele poluării care sufocă Bucureştiul, ecologiştii acestei organizaţii au măsurat cantitatea de praf care se adună pe metrul pătrat într-o lună şi apoi au calculat cantităţile anuale.

"În Bucureşti, în fiecare an, se depun peste 400 de tone de praf pe kilometrul pătrat. Este o situaţie alarmantă dacă ne gândim că în perioada 2000-2001 în Bucureşti erau doar aproximativ 270 de tone de praf/kilometru pătrat. Singura soluţie sunt creşterea suprafeţelor de spaţii verzi şi refacerea perdelelor verzi de la marginea oraşului", spune ecologistul.

Un arbore matur reţine 20 de kilograme de praf

Distrugerea spaţiilor verzi din Bucureşti a fost şi este o mare greşeală, spune Rădulescu-Dobrogea. "Orice copac este un veritabil aspirator de praf. Fiecare arbore matur reţine 20 de kilograme de praf, dar municipalitatea nu se gândeşte la asta.

Situaţia este gravă dacă ne gândim că în anul 2003, când mediul ambiant nu era atât de afectat, în Bucureşti au murit, potrivit unei statistici a Institutului de Sănătate Publică, 10.000 de oameni din cauza condiţiilor de mediu", a precizat Niculae Rădulescu-Dobrogea. El a adăugat că situaţia dezastruoasă la care s-a ajuns din pricina poluării cu praf nu poate fi rezolvată decât analizând factorii care au provocat-o.

Şantierele, mari poluatori

Preşedintele Eco Civica acuză municipalitatea de grave prejudicii aduse sănătăţii locuitorilor Capitalei, care sunt obligaţi să respire aerul poluat pentru că primăriile au autorizat prea multe şantiere simultan. "Fiecare copac aruncă în atmosferă cam 550 de litri de apă zilnic. Este un studiu al Institutului de Cercetări şi Amenajări Silvice. Acest lucru poate spune foarte mult.

Vă daţi seama ce înseamnă asta pentru un Bucureşti încins în timp de caniculă? Este mană cerească. Ori noi acum scoatem copacii bătrâni, cu coroană, şi punem în loc nişte beţe, cu două, trei frunze", ne-a spus Niculae Rădulescu-Dobrogea.

Toate şantierele, deschise uneori chiar în locul spaţiilor verzi, au făcut foarte mult rău mediului. "Camioanele de pe şantiere aduc în oraş mult praf şi noroi, contribuind decisiv la poluarea Bucureştiului. Şi străzile neasfaltate sunt un pericol. În plus, 30 la sută din străzile Capitalei nu sunt asfaltate şi canalizate, fapt pentru care praful accentuează starea de inconfort a cetăţenilor. Defrişarea pădurilor care formau un cordon sanitar în jurul Bucureştiului este o altă cauză a creşterii gradului de poluare cu praf , în condiţiile în care suprafeţele de spaţiu verde sunt de două ori mai mici decât cele declarate de municipalitate.

Cantitate dublă de praf decât cea admisă

"Toaletarea pomilor din oraş se face fără o monitorizare strictă din partea Primăriei Capitalei", a declarat, pentru "Adevărul verde", Niculae Rădulescu-Dobrogea. Pomii sunt practic ciuntiţi, coroana lor fiind adesea distrusă. Astfel, dintr-un copac rămâne doar trunchiul, aproape fără ramuri.

"Legea spune că pentru un copac tăiat trebuie plantaţi patru, iar pentru unul tăiat ilegal se plantează zece. Cu toate acestea, Bucureştiul a început să chelească, iar legile de mediu sunt terfelite chiar de autorităţi. Situaţia e gravă, fiindcă, în Bucureşti, cantitatea de praf este de 400 de tone/kilometru pătrat, iar limita maximă admisă este de 180 tone/kmp", a mai spus ecologistul.