Povestea unui român care a trăit 11 septembrie

Adrian Răpiţeanu lucra la etajul 80 al WTC

Refuză să revadă imaginile la televizor, cu oamenii plini de sânge, cu avioanele care intră în plin în WTC, cu salvările miraculoase şi rugăciunile americanilor pentru cei prinşi în clădire. Vorbeşte puţin despre clipele de coşmar prin care a trecut în urmă cu cinci ani, pe 11 septembrie. Adrian Răpiţeanu este unul dintre norocoşii care au scăpat cu viaţă din clădirea WTC. În 2001 avea 31 de ani. Lucra ca programator la o companie de software, la etajul 80 al WTC. Nimic din dimineaţa lui 11 septembrie din acel an nu anunţa tragedia. "Abia intrasem în clădire, când am auzit o bubuitură puternică şi apoi am văzut explozia", povesteşte bărbatul în vârstă de 36 de ani. În prima clipă nu şi-a dat seama că un avion a intrat în plin în clădire. "Am crezut, pentru câteva fracţiuni de secundă, că este vorba de o bombă", spune el. Primul impuls a fost să fugă. În orice direcţie. A ocolit clădirea şi a auzit de la ceilalţi oameni că un avion a intrat în plin în clădire. Oameni îngroziţi fugind pe stradă. Unii au căzut şi nimeni nu s-a oprit să-i ajute să se ridice. "Am pus cap la cap ce am auzit, văzut şi ce spuneau oamenii. Atunci mi s-a făcut frică", îşi aminteşte Adrian. A crezut că o să se prăbuşească clădirea. Imagini cu oamenii dragi, nevastă şi copil de un an, cum a venit el în '97, prin loteria vizelor în America, ce vise avea când încă nu plecase din România, i s-au derulat într-o clipă prin faţa ochilor. "M-am gândit la colegii mei care ştiam că sunt prinşi la etajul 80", spune bărbatul. Avionul lovise ceva mai sus. Au scăpat cu toţii. Nu la fel de norocoşi au fost Corina şi Alexandru, soţ şi soţie, care lucrau la etajul 95 al WTC. Adrian a căutat o cabină de telefon să-şi anunţe soţia că n-a păţit nimic. "Să stea liniştită". La telefoanele publice de lângă clădire se făcuse coadă. Toată lumea voia să vorbească cu cei dragi. "M-am îndepărtat de WTC şi am ajuns pe nişte străduţe lăturalnice ca să găsesc un telefon", povesteşte Adrian. Clipe de coşmar acasă. Soţia fusese sunată de nişte prieteni care au povestit că "în clădirea în care lucrează soţul a intrat un avion". Clipe de aşteptare grele. "Pe drum spre cabină am auzit cel de-al doilea avion şi apoi bubuitura", povesteşte Adrian. A realizat că nu este un accident. Cel de-al doilea atac a crescut panica. Adrian a vorbit la telefon cu soţia. După 11 septembrie s-a uitat ore în şir la televizor să afle noutăţi. "Astăzi nu mai am puterea să mă uit la televizor, nu mă mai simt în stare", mărturiseşte românul. Unul dintre directorii firmei la care lucra şi-a dat demisia imediat, a doua zi după atentat. "Mi-a spus am realizat cât de importantă este familia pentru mine. Voi sta acasă să îmi petrec timpul cu copilul şi soţia", îşi aminteşte el. Firma la care lucra Adrian a dat faliment în acelaşi an. Ca mulţi alţii din SUA, Adrian îşi aminteşte, de fiecare dată când se urcă în metrou sau călătoreşte cu avionul, de 11 septembrie.

Totul s-a sfârşit în 102 minute
Pregătite cu grijă, cu ani înainte, atentatele sinucigaşe comise de cele patru echipe de terorişti Al-Qaida, numărând în total 19 oameni, fiecare din echipe incluzând un pilot cu oarecare experienţă, s-au întins pe o perioadă scurtă de numai 102 minute. O adevărată cursă contra- cronometru, încheiată printr-un teribil măcel.
*8,45: Avionul Boeing 767 al companiei American Airlines, deservind zborul 11 Boston-Los Angeles, se izbeşte de turnul nordic al World Trade Center.
*9,03: Un alt avion de acelaşi tip, de data aceasta însă al companiei United Airlines, deservind zborul 175, pe aceeaşi rută Boston-Los Angeles, se izbeşte de turnul sudic al WTC
9,43: Un avion de acelaşi tip Boeing 757, al primei din companiile menţionate, American Airlines, deservind zborul 77, pe ruta Washington-Los Angeles se prăbuşeşte peste o latură a Pentagonului
10,03: Tot un avion de tipul Boeing 757, aparţinând însă companiei United Airlines, care deservea zborul 93, pe ruta Newark-San Francisco, se prăbuşeşte într-o zonă de câmpie din Pennsylvania
10,05: Se prăbuşeşte turnul sudic al WTC
10,28: Se prăbuşeşte şi turnul nordic al WTC
Totul în doar o oră şi 42 de minute. Bilanţul: 2.793 de morţi, în afara celor 19 atentatori kamikaze, 24 de persoane fiind date dispărute.

România după atentatele de la WTC
Cinci ani. Atât s-a scurs de la atentatele de la 11 septembrie 2001 care - sintagma tocită de atâta utilizare - au schimbat lumea. Cinci ani de schimbări şi pentru România. Am fost mai întâi invitaţi să intrăm în NATO. Unii au spus că mai devreme decât am fi meritat. Am trimis apoi, la cererea noilor noştri aliaţi, trupe în afara graniţelor, mai întâi în Afganistan, apoi în Irak. Măsura a stârnit, cum era de aşteptat, numeroase controverse. Controverse înteţite în momentul în care au apărut primele victime în rândul militarilor români. Lor li s-au adăugat ulterior zecile de români ucişi în atentatele comise în Madrid şi la Londra. Viitorul nu pare să aducă prea multă linişte. Potrivit Strategiei de Securitate Naţională lansate de preşedintele Băsescu, ţara noastră este nevoită, în contextul internaţional creat de atentatele din 2001, să-şi dezvolte capacitatea de anticipare şi acţiune pro-activă. Cu alte cuvinte, este de părere administraţia prezidenţială, nu va mai fi de ajuns să aşteptăm cuminţi, în banca noastră, să ne potopească evenimentele, ci vom merge în întâmpinarea lor, poate chiar le vom provoca. Conceptul promovat de noua strategie de securitate a României rimează de minune cu două dintre temele dragi preşedintelui Traian Băsescu: lansarea axei Bucureşti - Londra - Washington şi transformarea perimetrului Mării Negre într-un spaţiu de securitate pentru întreaga regiune. Nu ar fi exclus în consecinţă ca, la un moment dat, să trebuiască să participăm cu trupe la efortul militar prin alte zone fierbinţi ale lumii, gen Iran, Siria sau Coreea de Nord, apărând astfel riscul pierderii altor vieţi omeneşti. Pericole ar putea apărea şi pentru cei din ţară. După aderarea la UE, permeabilizarea graniţei de vest este de natură să sporească riscul comiterii unui atentat terorist chiar pe teritoriul României.

Terorismul, prioritate pentru SRI
La două luni după atentate, directorul SRI a făcut publică intenţia CSAT-ului de a reorganiza şi modifica activitatea acestui serviciu. Noţiunea de "ameninţări asimetrice la adresa siguranţei naţionale" a devenit un concept de bază cu care lucrează SRI-ul. În strategia de securitate pe termen lung şi mediu, combaterea terorismului a devenit prioritatea numărul unu. Modificări în domeniul securităţii naţionale au continuat să apară şi în anii ce au urmat. SRI a introdus, în premieră, conceptul de nivel de alertă teroristă. A fost stabilită culoarea albastră, ce corespunde unui nivel "precaut" pentru ameninţările la adresa României, pe o scară ce mai conţine încă patru trepte. Ulterior a fost deschisă o linie telefonică gratuită de tipul telverde, unde se pot semnala eventualele riscuri teroriste.