Miza protestului pro-Georgescu: AUR încearcă să-și păstreze cei 40% de nemulțumiți. Cristian Pîrvulescu: „Este un electorat care se reînnoiește generațional”

Protestul pro-Georgescu din Parcul Izvor, la care au participat și liderii AUR, a avut o miză care depășește susținerea pentru fostul candidat: menținerea în jurul partidului a celor aproximativ 40% dintre alegători nemulțumiți de partidele tradiționale, potrivit politologului Cristian Pîrvulescu. Analistul a explicat pentru „Adevărul” de ce acest electorat nu se traduce în mobilizare de stradă și de ce participarea a fost mai redusă decât anunțaseră organizatorii.

1/6

George Simion la protestul AUR Foto: AFP

Protestul de sâmbătă, 14 noiembrie, din Parcul Izvor s-a desfășurat fără avizul Comisiei de avizare a adunărilor publice din cadrul Primăriei Capitalei. Tribunalul București respinsese vineri cererea a trei persoane de anulare a avizului negativ. Jandarmeria semnalase riscuri legate de prezența în aceeași zi, în centrul Capitalei, a suporterilor polonezi veniți pentru meciul România–Polonia, precizând totodată că va asigura protecția tuturor persoanelor aflate în spațiul public.

„Manifestarea avea un caracter antistatal și anticonstituțional”

Dincolo de mesajele cunoscute și de vocile pro-Georgescu care au luat cuvântul în fața mulțimii, politologul susține că protestul nu putea fi, în opinia sa, legal, pentru că mesajele și scopul lui contraveneau Constituției: „Discuția pe care am auzit-o este dacă un astfel de miting poate fi sau nu autorizat. Mitingurile se notifică, cu condiția să respecte legea. Or, acest miting era total în afara ordinii constituționale. Pentru că, pe de o parte, nega dreptul instanțelor de a face anchetă, iar pe de altă parte, prin manifestările care s-au văzut acolo, nega pur și simplu decizia Curții Constituționale, care este obligatorie pentru toți. Și vorbesc de cea referitoare la anularea alegerilor. Ca urmare, decizia Curții Constituționale nu poate fi în niciun fel contestată prin astfel de manifestații. Manifestarea avea un caracter antistatal și anticonstituțional”.

Potrivit acestuia, impresia de amploare a protestului s-a datorat faptului că AUR ar fi adus oameni din țară cu autocarele: „Am înțeles că este o manifestație organizată de AUR, care a pus la dispoziție mijloace de transport. Aici nu vorbim de câteva mii de bucureșteni, ci de oameni aduși din toată țara. Cu siguranță, mulți dintre oamenii aceștia au sentimentul că li s-au furat alegerile sau că au fost mințiți. Dar asta nu înseamnă că, fiind sinceri în protestul lor, această manifestație este acceptabilă. Și ea se face, nu-i așa, în contextul în care AUR a organizat o dezbatere la Parlament”.

Protest AUR Foto: INQUAM Photos / Octav Ganea

„La noi nu există această tradiție și nu există o bază pentru așa ceva”

Protestul de la București a coincis cu manifestațiile organizate în Franța și în alte state europene. Pe rețelele sociale, mulți dintre susținătorii protestului de la București au făcut comparații cu ce se întâmplă în Franța și au vorbit despre „revoluție”. Pîrvulescu spune însă că diferența dintre cele două situații este uriașă.

„Protestele din Occident sunt de cu totul altă natură decât cele din România și nu pot fi în niciun fel asociate. În Franța există cereri sociale, care nu au nicio legătură cu ceea ce se întâmplă în România. Nu au nimic mesianic. Putem să fim de acord sau nu cu ele, dar nu seamănă în niciun fel, nu este vorba despre același lucru. În Franța se trece ușor la manifestații de stradă pentru că există tradiția revoluției. În Franța, fiecare generație vrea să asedieze, să distrugă Bastilia. Fiecare are câte o Bastilie de distrus. La noi nu există această tradiție și nu există o bază pentru așa ceva. Acesta este motivul pentru care, de fapt, mobilizarea este mică”, explică politologul.

Pîrvulescu leagă mobilizarea slabă și de contextul din Statele Unite. În opinia sa, rezultatul slab obținut de tabăra lui Donald Trump la alegerile de la jumătatea mandatului a afectat, într-o anumită măsură, succesul manifestației de la București: „Eu sunt dintre cei care cred că impactul alegerilor americane de acum doi ani asupra alegerilor din România a fost destul de important și că impactul alegerilor de la jumătatea mandatului asupra succesului minuscul al acestei manifestații poate fi la fel de mare”.

Simion, AUR și „confederarea” nemulțumirilor din societate

Miza acestor mișcări de stradă ține și de menținerea în zona AUR a celor aproximativ 40% din electorat pe care partidul a reușit în ultimii ani să-i coaguleze prin nemulțumirea față de partidele tradiționale. Protestul a fost și un mesaj de susținere pentru mișcarea MAGA: mulțimea a scandat numele vicepreședintelui american J.D. Vance. Potrivit lui Pîrvulescu, acest procent de 40% reprezintă o nișă electorală care a existat mereu în România postdecembristă și pe care s-au sprijinit în special formațiuni naționaliste precum Partidul România Mare.

„Altfel spus, electoratul acesta nemulțumit este de multe tipuri. Este un electorat care se reînnoiește generațional. L-am văzut deja în 2000, la votul pentru PRM, și continuă să supraviețuiască până astăzi în diferite forme: AUR și, apoi, datorită AUR, SOS și POT. Potențialul a fost mereu de 40%. Deci nu este ceva nou. În 2000 eram după o criză economică resimțită dur, cu o stare de nemulțumire generalizată. Încă nu începuse războiul hibrid în adevărata lui formă, dar Corneliu Vadim Tudor a ieșit pe locul doi la alegerile prezidențiale, iar prezența la vot a fost de peste 60%. Deci cei 25% pe care i-a luat PRM erau enorm de mult, dacă ne raportăm la ce se întâmplă acum. Aceasta este baza pe care se construiește, în funcție de stările de spirit. Ce au făcut partidele sistemului, în primul rând PSD și apoi PD-PDL-PNL, este că au preluat această sursă. Din PRM, Olguța Vasilescu și ceilalți au trecut la PSD, iar din cealaltă zonă a preluat masiv PD-ul”, spune Pîrvulescu.

AUR ar fi reușit astfel să profite de dezamăgirea tot mai mare față de partidele tradiționale și să coaguleze la maximum acest electorat. Chiar și așa, o bună parte din electoratul nemulțumit nu este dispusă să iasă în stradă.

„Vedem cum partidele sistemului au încercat să absoarbă acest electorat, și acesta este motivul pentru care nu mai au niciun fel de ideologie. Dar oamenii s-au plictisit. Cei nemulțumiți nu au cum să se îndrepte către aceste partide, așa că se îndreaptă către alte forme de organizare politică. Ce a reușit Simion a fost să creeze, în momentul oportun, o mișcare care să confedereze toate nemulțumirile din societate. Dar aceste nemulțumiri nu iau forma unor proteste de stradă. Și să știți că, în perioada ianuarie–februarie 2025, când am văzut manifestațiile din Piața Victoriei, oamenii abia așteptau să plece. Nu toți, dar destul de mulți. Deși nu erau împotriva ideii, erau obligați să ajungă acolo, erau lucruri care le depășeau până la urmă interesele. Asta nu înseamnă că nu există senzația că alegerile le-au fost furate, dar asta pentru că există în continuare o ambiguitate în analiza situației de atunci”, conchide Cristian Pîrvulescu.

Sâmbătă, 14 noiembrie, în Parcul Izvor din Capitală, în apropierea Palatului Parlamentului, a avut loc un protest de susținere a fostului candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu. Manifestația a început la ora 14:00 și a strâns aproximativ 8.000 de persoane. Protestului i s-a alăturat și liderul AUR, George Simion, alături de alți membri marcanți ai partidului. După ora 16:00, cea mai mare parte a mulțimii s-a dispersat. Câteva mii de protestatari s-au deplasat în fața Arestului Central din Capitală, unde au scandat și au cerut eliberarea lui Călin Georgescu. În jurul orei 18:30, acolo mai rămăseseră doar câteva sute de persoane.