Politicianul uninominal contra partidului personal
Adrian Nastase a ajuns in situatia personajului din povestirea "Petrica si lupul": de prea multe ori a zapacit lumea de cap in ultimul an cu petarde politicoide de uz personal pentru ca acum reactia
Adrian Nastase a ajuns in situatia personajului din povestirea "Petrica si lupul": de prea multe ori a zapacit lumea de cap in ultimul an cu petarde politicoide de uz personal pentru ca acum reactia la orice ar zice sa fie altfel decat negativa. Nici asta nu e bine, pentru ca ultima propunere electorala, lansata tocmai de la Roma, merita a fi luata in discutie. Ideea decalarii alegerilor parlamentare fata de cele prezidentiale si desfasurarea lor in martie 2005, desi nu poate fi nascuta decat tot din interesele de putere ale PSD, are alta anvergura decat alegerile anticipate. Acestea din urma reprezentau (finalmente si pentru dl. Nastase!) o miscare conjuncturala, artificiala, neagreata de populatie, care fractura inutil ciclul electoral. Pentru Ion Iliescu, anticipatele erau o amenintare fatisa cu pierderea oricarui control pana in 2004 asupra unui PSD "remaniat" astfel de echipa Nastase. Dincolo insa de altfel de calcule politicianiste, anticipatele contineau un concept valabil pe termen lung: decalarea parlamentarelor fata de prezidentiale. Dupa 12 ani de tranzitie, in Romania persista un fenomen specific primitivismului politic: partidele personale. Pentru ca la noi independentii n-au sanse, un ins cu priza la public aduna in spatele sau o sleahta de nulitati, tejghetari, hoti, papagali, inlatura orice ins cu personalitate, numeste totul partid si il taraste cu el in parlament. Astfel de formatiuni-basica sunt incapabile sa desfasoare o activitate politica serioasa, dezechilibrand peisajul parlamentar si favorizand dezvoltarea partidului-stat. Este cazul mamutului PSD care are in fata trei partide personale: PRM, PD, PNL, unde imparatesc trei "supermani", C.V. Tudor, Basescu, Stolojan. Partidele personale pot realiza cu greu aliante din pricina orgoliilor devastatoare si umorilor schimbatoare ale liderilor absoluti: asa-zisul tandem PNL-PD va fi doar un prilej de vorbe si de ipoteze cata vreme in afacere e prezent agitatul domn Basescu. La Roma, dl. Basescu a raspuns unei formule amabile de salut formal a premierului Nastase printr-o mojicie. Oricat l-ar detesta Basescu pe Nastase, este o lipsa de civilizatie politica sa afisezi in public o asemenea atitudine marlaneasca, pe deasupra si in strainatate, ca lider al unui partid romanesc fata de alt partid romanesc. Mai mult, dl. Basescu a facut tot ce-a putut ca sa convinga Internationala Socialista sa nu primeasca PSD. O prostie rautacioasa. Plagile de care e acoperit partidul de guvernamant sunt mai multe si mai grave decat le-a enumerat Basescu la Roma. Aproape ca nu e zi de la Dumnezeu in care PSD sa nu fie prezent in pagina intai a Adevarului cu fapte de coruptie strigatoare la cer si tendinte totalitare greu reprimate. Dar PSD, prin votul populatiei, acopera partea social-democrata din politica romaneasca si e normal s-o reprezinte si in exterior. In Internationala Socialista intra acum Nastase si ai lui, peste 10 de ani in acest partid vor fi altii, care poate nu le vor mai semana. Si apoi, e mai bine sa existe un organism international care sa monitorizeze PSD, la care pesedistii sa poata fi reclamati atunci cand fac magarii politice. Daca Basescu ar fi fost seful unui partid adevarat, cu siguranta ca s-ar fi gasit voci care sa-i spuna toate astea si sa-l potoleasca... Decalarea alegerilor parlamentare reduce mult numarul de locuri ce pot fi ocupate de partidele personale, cu toata previzibila agitatie de pe margine a liderilor lor. Aceasta procedura politica nu trebuie gandita neaparat pentru diminuarea prezentei PRM in parlament si impotriva lui C.V. Tudor, si asa paranoizat de ideea ca "toate se invart in jurul lui". Cu atat mai putin impotriva lui Stolojan sau Basescu. Partidul personal este anomalia extrema care decurge din votul pe liste. De aceea, votul uninominal, o alta "revelatie" de ultima ora a PSD dupa ce ziarul Adevarul a tipat-o vreme de 8 ani, se leaga perfect cu decalarea parlamentarelor in a restructura tesutul politic al societatii romanesti. Astfel, pe de-o parte va scadea rolul sefilor mesianici, "de neinlocuit", al actorilor de revista in politica, pe de alta parte va trebui sa apara individualitati bine conturate la nivelul vietii de partid, o adevarata "clasa de mijloc" politica in locul actualei fracturi lider - gloata de membri. Cum sa avem clasa de mijloc in economie daca nu o avem in politica? Tot ce-am scris mai sus e rezultatul modului de a gandi al unui ziarist. Tintarul politicii "practice" asculta de reguli mult mai "la obiect": PSD a gasit o formula prin care ocheste opozitia renuntand sa mai impuste si iepurele nea Nelu, dl. presedinte Iliescu a receptionat mesajul si considera proiectul "absolut fezabil", iar opozitia se opune la tot fiindca nu e interesata decat de situatia ei de moment... Va veni si o zi in care politicianului roman sa nu-i fie rusine sa rationeze ca un ziarist?




















































