Politica peste sacii cu euro

Romania are o administratie slaba. Acest adevar a fost rostit de directorul general pentru extindere din cadrul Comisiei Europene, Eneko Landaburu. Tot el a avertizat guvernul, saptamana trecuta, si

Romania are o administratie slaba. Acest adevar a fost rostit de directorul general pentru extindere din cadrul Comisiei Europene, Eneko Landaburu. Tot el a avertizat guvernul, saptamana trecuta, si s-ar putea s-o repete si zilele acestea, la Bucuresti, ca trebuie sa reformeze administratia, daca vrea integrarea in Uniunea Europeana. Acelasi adevar le-a fost spus pe romaneste de catre presedintele Ion Iliescu ministrilor si prefectilor adunati, duminica, la Cluj: coruptie, birocratie, functionari publici care-i umilesc si jecmanesc pe cetateni. In fata unor critici atat de dure si venite de la un nivel atat de inalt, ministrul Administratiei Publice, Octav Cozmanca, ar putea sa se remanieze singur macar pana la toamna, cand premierul va farda putin Cabinetul si il va chema sigur inapoi. Dar o asemenea ispasire este de neconceput. Dimpotriva, guvernul nu se lasa, anunta o reforma senzationala in domeniu, care se va incheia prin 2005 cu insasi disparitia Ministerului Administratiei in burta celui de Interne. Fara a obosi lumea cu argumente, responsabilii de la Palatul Victoria au comunicat ca, in curand, Romania va fi impartita in 8 regiuni, conduse de tot atatia guvernatori, numiti de Executiv, la propunerea Consiliilor pentru Dezvoltare Regionala. Din declaratiile precipitate ale domnului Cozmanca, oamenii, buimaciti, trebuie sa fi retinut ca este vorba de bani. Adica ar fi nevoie de regiuni ca sa fie "absorbite" mai repede si mai usor fondurile de la Uniunea Europeana, care sunt asa de multe incat agentiile judetene pur si simplu nu le mai fac fata. Guvernatorii ar urma sa distribuie cu intelepciune acesti bani si sa vegheze asupra corectei lor folosiri. Cheltuindu-se in folosul comunelor si oraselor sume uriase - numai in 2006 se va livra 1 miliard de euro -, Romania se va apropia cu un pas de standardele Uniunii. Proiectul este impresionant, dar viciat, ca si administratia publica, de tot felul de "mentalitati si naravuri", vorba presedintelui Iliescu, ca si de o multime de exemple concrete. In primul rand, fonduri au venit si pana acum, fara insa a-i incurca pe distribuitori. Unele au ajuns unde trebuia, altele au fost dirijate pe criterii politice sau clientelare, altele trebuie date inapoi, fiindca nu au fost cheltuite la termen. Scandaloasa istorie a sutelor de milioane de euro de la BEI, destinate Bucurestilor si gata sa se piarda din cauza eternelor sfasieri dintre primarul general si primarii si consilierii PSD, arata cat de pretuit este interesul politic si cat de dispretuita comunitatea. Impartirea fondurilor Phare a ajuns in atentia OLAF, organism international de control, iar, la sesizarea acestuia, autoritatile romane au fost nevoite sa cerceteze si sa admita ca, in unele cazuri, nu au fost repartizate corect. Modelul viu este Nicolae Mischie, presedintele Consiliului Judetean Gorj, care si-a luat si el, si-a mai dat si prietenilor. Nu "capacitatea de absorbtie" le lipseste administratorilor, ci buna-credinta in gestionarea banilor. In al doilea rand, oamenii au un motiv serios sa se indoiasca de faptul ca lucrurile se vor schimba. Cum sa aiba incredere, cand guvernatorul Regiunii Bucuresti va fi propus de baronul Bebe Ivanovici, iar cel al Regiunii de Sud-Vest, de catre Nicolae Mischie?! Ca sa fie macar o secunda credibil, guvernul ar trebui sa raspunda de ce aproape toti baronii PSD sunt presedinti de consilii judetene sau prefecti, deci oameni din administratie. Ce-i face pe ei atat de puternici, incat patronii le finanteaza fara cracnire chermezele si mofturile pseudoartistice. Un raspuns cinstit guvernul l-ar gasi tot in interior: partidul. El le tine spatele, el lasa sa se intinda o plaga politica, precum Vrancea sau Gorj. Ar trebui sa explice ce se intampla cu Legea conflictului de interese, cu cea a declararii averilor, cu incompatibilitatile alesilor si cumulul de functii, cu registrul de interese, cu codul de conduita al alesilor si functionarilor publici, cu toate regulile clare care ar fi reformat administratia. Ar trebui sa vorbeasca despre modul in care consiliile judetene, controlate de taberele politice si de baroni, au utilizat miile de miliarde de lei, stranse din taxele si impozitele percepute de la contribuabili. In loc de raspuns, guvernul asaza politica si peste sacii cu euro.