Petrecere cu lăutari în Italia şi Spania

De revelion, "ai noştri" se adună în restaurante, în pieţele marilor oraşe sau merg la munte. Românii nu se dezic însă nici peste hotare de petarde şi artificii În noaptea dintre

De revelion, "ai noştri" se adună în restaurante, în pieţele marilor oraşe sau merg la munte. Românii nu se dezic însă nici peste hotare de petarde şi artificii

În noaptea dintre ani, românii fac "legea distracţiei" în Italia. Comparativ cu localnicii, care preferă liniştea din familie, românii petrec zgomotos până-n zori. În Spania, se adună în grupuri de câte 100-120 de persoane şi petrec noaptea de revelion într-un restaurant, de preferinţă cu specifi c românesc.

La Torino, românii preferă restaurantele chinezeşti. Motivul, preţurile accesibile şi disponibilitatea asiaticilor, care nu sărbătoresc în aceeaşi zi cu noi Anul Nou. Anul trecut, un restaurant întreg a fost închiriat exclusiv de români. Printre petrecăreţi au existat şi doi muzicanţi care, la un moment dat, şi-au scos saxofonul şi acordeonul pentru a le cânta celorlalţi cântece populare.

Anul acesta, unul dintre participanţi vrea să aducă lăutari autentici din România, care să-i cânte toată noaptea. Tot anul trecut, un alt grup de români, descoperind un trubadur pe una dintre străzile oraşului, l-au plătit şi l-au purtat după ei prin toate locurile în care au crezut de cuviinţă să ureze.

Cutremură clădirile cu petarde

Altă distracţie, la limita legalităţii, este cea cu petarde şi artifi cii autopropulsate.

Bubuiturile se ţin lanţ pe strada principală a oraşului, care, pe o porţiune de câteva sute de metri, se goleşte de localnici şi devine un "câmp de luptă". Se folosesc petarde atât de puternice, încât coloanele de marmură, cântărind zeci de tone, vibrează la fi ecare detonare. Evident, în fi ecare an există victime ale acestei "distracţii".

Voiajele nopţii de Anul Nou

Familiile Rădiu şi Popinciuc, stabilite la Ancona, Italia, şi-au făcut un obicei din a ieşi pe străzi în noaptea dintre ani. "Nu merită să stai în casă, tot timpul se organizează câte ceva în centrul unui oraş", spune Andi Rădiu (37 de ani), din Brăila. Anul acesta, împreună cu soţia sa, Camelia, şi cu alte două familii, are intenţia să meargă la San Marino, după ce anii trecuţi a fost la Roma, Veneţia, Pescara şi în Piazza Cavour din Ancona.

Familia Rădiu spune despre sărbători că încearcă tot timpul să le facă să semene cât mai mult cu cele de acasă.

În curtea casei, la prima ninsoare, este obligatorie realizarea unui om de zăpadă, la care participă copiii lor, Cezar şi Vlad, dar şi colegii lor de joacă.

Anul acesta, omul de zăpadă a fost botezat "Moş Natale" (Natale înseamnă Crăciun în italiană - n.r.) pentru a împăca ambele tabere şi a fost o premieră pentru copiii unei familii de napoletani şi pentru un copil marocan, Yussef.

Pe strada familiei Rădiu se organizează în ultima zi a anului şi câte o bătaie cu bulgări de zăpadă, la care vecinii italieni cedează iniţiativa românilor. După "bulgăreală", cum este numită în familie bătaia cu zăpadă, urmează "acordul de pace", care se semnează mai târziu în jurul unei carafe cu vin fi ert, aromat cu scorţişoară.

Porc preparat la cabană

La Forli, la 60 de kilometri de oraşul Bologna, Mihai Cătălin, din Piatra Neamţ, este "capul răutăţilor" într-un grup de familii care se strâng din toată Europa pentru a petrece revelionul împreună.

Mihai este de meserie medic veterinar, dar în Italia este şofer pentru transporturi speciale şi de gabarit depăşit.

El ne povesteşte cu satisfacţie despre transportul în portul Livorno, a utilajului care va fora pentru fundaţia viitoarei construcţii de la Ground Zero, din New York.

Revenind la sărbătoarea Anului Nou, ne spune: "Tot timpul am dus România cu noi, indiferent unde am fost".

Noaptea dintre ani o petrecem de regulă la o cabană la 40 kilometri de Forli, într-un sătuc numit Premilcuore. Anul trecut au cumpărat de la săteni un porc, dar cum legea nu permite în Italia sacrifi carea animalelor decât în locuri special amenajate, l-au adus acasă deja tăiat. "Am făcut tot ce se putea face dintr-un porc, pe măsura priceperii noastre, mai puţin afumătură", spune Mihai.

În Italia şi nu numai, ziua de 31 decembrie e zi o lucrătoare normală, la fel cum este şi 2 ianuarie. "În măsura în care îşi pot lua zile libere, ajung la cabană toţi cu care am ţinut legătura, din toată Europa.

Anul ăsta sigur o să iasă ceva deosebit", spune Cătălin.

La Roma, revelion în discotecă

Profi tând de numărul mare de discoteci româneşti din Roma, mulţi dintre conaţionalii noştri şi-au rezervat locuri pentru revelion, plătind între 50 şi 100 de euro un meniu.

Unele discoteci au optat pentru un program obişnuit cu DJ. O mică parte au preferat să aducă invitaţi din România.

Vedetele în acest caz fac parte din categoria cea mai iubită de mulţi romani-români, maneliştii.

Varianta a doua rămân şi aici, ca şi la Torino, restaurantele chinezeşti, unde grupuri organizate petrec revelionul cu mâncare chinezească şi, spre dimineaţă, încing o periniţă românească.

Pretenţiile nu sunt mari în acest caz, fi ind sufi ciente câteva CD-uri cu muzică autohtonă şi câteva artifi cii care vor fi aprinse afară, la miezul nopţii, după strigătul "La mulţi ani, România!".

Românii petrec cu românii la Castellon

120 de români petrec cu lăutari, la Mirela

Chiar dacă au pierdut ultimul zbor spre "patriamamă" sau, pur şi simplu, nu au concediu în perioada sărbătorilor de iarnă, românii din Spania nu lasă să treacă revelionul fără să danseze periniţa alături de prieteni.

Astfel, îşi rezervă din timp o masă într-un restaurant cu specifi c românesc, pentru a fi siguri că muzica, mâncarea şi compania vor fi pe placul lor.

Mirela Bratosin s-a lansat în afaceri în Spania acum câţiva ani, când şi-a deschis un restaurant, în Castellon. "Anul trecut au fost în jur de 92 de persoane, iar în acest an avem rezervare de 120 de persoane.

Vom pregăti friptură, sarmale, aperitive. Meniul complet pentru un adult costă 60 de euro, în această sumă intrând şi băuturile alcoolice, răcoritoarele, desertul şi cafeaua", completează Mirela.

Pentru acest eveniment, Mirela a contractat o formaţie de lăutari care vor anima, prin cântecele lor, atmosfera de revelion.

Revelion la Turnul Babel al Spaniei

Monumentul medieval Puerta del Sol (Poarta Soarelui) se transformă o dată pe an în locul de adunare a tuturor naţionalităţilor din peninsulă. Puerta del Sol a fost unul dintre punctele de acces ale zidului medieval de apărare care împrejmuia Madridul în secolul al XV-lea.

Denumirea vine de la soarele de piatră sculptat pe poartă, care indica răsăritul. De mai bine de un secol, mii de persoane, de toate culturile, se adună în noaptea de revelion, în jurul faimosului ceas, pentru a sărbători intrarea în noul an şi pentru a continua tradiţia de a mânca împreună cele "12 boabe de struguri". Şi cum românii reprezintă a doua naţionalitate ca număr în Spania, ei nu puteau lipsi de la un astfel de eveniment.

Cătălin Mircică (22 de ani), din Bucureşti, este student la Universitatea Politehnică din Madrid şi locuieşte în Peninsula Iberică de aproape trei ani.

"Anul trecut am rămas de sărbători în Madrid şi colegii de facultate m-au invitat în Puerta del Sol. A fost impresionant.

Anul acesta voi continua tradiţia începută", ne-a povestit Cătălin.

Eliza şi Bogdan Secu, din Cluj, trăiesc de opt ani în Colmenar Viejo, o localitate din apropierea Madridului.

Tinerii ne-au spus că în fi ecare an sărbătoresc revelionul în Puerta del Sol.

"Ne place atmosfera care este aici. Este mai animat decât acasă sau la restaurant.

Zona este plină de restaurante şi în fi ecare an, după 12.00 noaptea, mergem să cinăm într-un local din Plaza Mayor", spune Eliza.

"În primii ani, obişnuiam să ne întoarcem în Puerta del Sol după ce luam cina, dar spre dimineaţă, când toată lumea a băut un pahar sau zece în plus, e mai prudent să mergem acasă", a adăugat Bogdan. (Georgiana Stroie, Roxana Pall, Cristian Gaiţă, Cornel Toma)